Planul National de Actiune privind accesul la educatie pentru copiii cu nevoi speciale a fost lansat oficial, miercuri, la Palatul Parlamentului din Bucuresti. Inspectorul general adjunct al ISJ Dolj, Florea Gaina, prezent la conferinta, spune ca prin acest program se urmareste scoaterea copiilor cu deficiente usoare si medii din scolile speciale si integrarea acestora in invatamintul de masa, in scoli incluzive, ca in tarile membre ale Uniunii Europene. Acesta apreciaza ca planul ridica o serie de probleme pe care actualul guvern, prin Ministerul Educatiei si Cercetarii si prin alte institutii si servicii, trebuie sa le rezolve.
Integrarea elevilor cu nevoi educationale speciale (NES) in scoli obisnuite presupune si adaptarea profesorului la diferentele de mobilier din clasa, la diferentele de abilitati de invatare, de comportament si la necesitatea acordarii de sprijin. Inspectorul general adjunct al ISJ Dolj, Florea Gaina, puncteaza: „Numai acceptarea diferentelor va duce la o elaborare flexibila a lectiilor, la tinte de invatare diferite, la utilizarea unor mijloace diferite, adica la modalitati diferite in care invata copiii pentru a obtine un rezultat comun. Pentru a face fata diferentelor din sala de clasa, profesorii au nevoie de sprijin din partea colegilor sau din partea altor profesionisti. Profesorii trebuie sa-si asume raspunderea pentru toti elevii, indiferent care sint nevoile lor speciale. Acesta este un factor crucial in promovarea integrarii sociale. De aceea, toate cadrele didactice trebuie sa dobindeasca mai multe cunostinte si deprinderi profesionale, astfel incit sa faca fata acestei probleme“.
O scoala pentru toti
Lectiile individualizate si integrate – care se mai numesc si „lectii comune“ sau „o scoala pentru toti“ – pot avea succes numai atunci cind cadrul legal si administrativ tine seama de specificul scolii in care se realizeaza incluziunea si integrarea sociala a elevilor cu nevoi speciale. Din aceasta cauza, conditiile de invatare, cerintele si tintele, precum si sistemele de notare si de evaluare a performantelor trebuie sa fie adaptate abilitatilor copiilor cu nevoi speciale, spune Gaina: „Afirmatia este valabila si pentru programa de invatamint. Reglementarile si indrumarile nu trebuie sa fie in contradictie cu aceasta“.
Exista un mare risc de esuare a integrarii
Nu trebuie omis ca elevii cu nevoi educationale speciale care frecventeaza scolile obisnuite ramin niste copii cu nevoi speciale. Acestia vor esua daca vor fi tratati in conformitate cu standardele scolii obisnuite. Gaina spune ca pentru evitarea acestui risc, pentru fiecare copil, sint necesare „chestiuni practice“: „Copilul nu trebuie sa atinga tintele pentru grupa lui de virsta de la scoala obisnuita pentru a trece intr-o clasa superioara. Repetarea clasei in acest context nu are sens. Daca elevului i se preda dupa un plan educational individual sau adaptat, este de preferat o evaluare verbala a progresului la invatatura in locul notarii, care adesea stigmatizeaza si duce la compararea elevilor“.
Profesorii si comunitatea locala trebuie sa-si schimbe mentalitatea fata de copiii cu nevoi speciale
Este necesara asigurarea unor facilitati specifice diferitelor tipuri de handicap pentru a permite acestei categorii de elevi accesul la toate activitatile educationale (rampe de acces, mina mecanica, material didactic si banci adecvate, carucioare etc.). Gaina apreciaza ca responsabilitatile personalului didactic calificat vor creste, profesorii fiind obligati sa adopte alta atitudine fata de acesti elevi, dar si alte categorii: „Inclusiv parintii trebuie sa-si schimbe mentalitatea fata de elevii cu nevoi speciale, iar intreaga comunitate sa adopte aceeasi intelegere si flexibilitate. Rolul comunitatii este foarte important, avind in vedere ca finantarea in totalitate revine comunitatii locale. Aceasta trebuie sa asigure eficienta fiecarei scoli de a oferi facilitati pentru toate tipurile de handicap, adoptind astfel oferta educationala pentru nevoile reale ale comunitatii“.
