Zeci de familii care si-au construit locuinte platesc impozite pe terenuri intravilane, desi ele sint extravilane
In Craiova, in prelungirea Aleii lll Poligonului (cartierul Cernele), traiesc citeva zeci de familii care, dupa anul 1990, si-au construit case. Majoritatea au cumparat de la diferiti proprietari pamintul care figura in extravilanul localitatii Craiova. Pentru ca zona era prea departe de centrul orasului, noii proprietari ai caselor nu s-au mai obosit sa-si autorizeze constructiile, crezind ca vor face acest lucru mai tirziu, dupa ce vor termina lucrarile. Asa au aparut in zona citeva zeci de case, despartite intre ele prin alei inguste. Daca omul voia mai mult pamint, atunci tragea gardul spre mijlocul aleii, iar daca se gindea la binefacerile civilizatiei, atunci tragea ulita spre curtea lui. Si uite asa aleile de la marginea cartierului Cernele par trasate de un functionar beat, care s-a proptit din loc in loc in cite un gard.
Desi locuiesc in Craiova si au numar de inventar la casa, nu au strada!
Tudor si Alexandra Busica, din cartierul Cernele, si-au construit o casa cu etaj in tarlaua 64, parcela 53, pamint extravilan, care apartine de orasul Craiova. „Noi am cumparat pamintul in anul 1990 cu acte in regula si nu am putut sa ne scoatem autorizatie de construire pentru ca era terenul extravilan. Acum, dupa 14 ani, am vrut sa ne facem carte funciara si, cind ne-am dus la Primaria Craiova pentru certificat de nomenclatura stradala, ni s-a spus ca avem casa in tarlaua 64, parcela 53 si ca nu pot sa ne dea nici autorizatie, ca nu avem strada. In urma cu ceva timp au venit unii de la primarie si ne-au lasat un numar de casa- 36, dar nu ne-au dat si strada“, spune Tudor Busica, neintelegind nimic din conceptul de sistematizare a orasului, concept cu care-l ametesc functionarii primariei.
Victor Popescu, vecin cu familia Busica, are o situatie si mai delicata. Acesta este in proces cu persoana careia i s-a dat titlu de proprietate de catre Primaria Craiova si in care curtea si casa sa apar ca teren extravilan aflate in proprietatea altcuiva. „Cind am venit noi aici, in anul 1990, era mlastina si gunoi. Am adus un tractor cu lama, am nivelat locul si am impins gunoaiele pina spre capatul curtii mele, unde zac si acum. Dupa ce am facut casa, a venit un proprietar care are si titlu si a zis ca e pamintul lui. Daca raminea mlastina si gunoi, ce facea cu el? Ma judec de opt ani cu el, ca cica a primit pamint in compensare, si-mi cere opt euro pe metrul patrat. De la primarie mi-au dat numarul 42, dar nu ne-au dat si strada. Stam noua oameni in casa asta si nici acum nu pot sa o termin pentru ca nu stiu ce se va intimpla. Muntele de gunoi de la marginea curtii mele a luat foc de trei ori intr-o vara. Pompierii au zis ca se autoaprinde, dar primaria nu vrea sa-l ia de pe capul nostru. Balta din jurul gunoiului pute de murim incet“, spune Victor Popescu, resemnat ca traieste intre muntele de gunoi si balta urit mirositoare.
Primaria asteapta de 14 ani extinderea Planului de Urbanism General al Craiovei
Mihai Dragu, viceprimarul Craiovei si responsabil in cadrul primariei de probleme de sistematizare, stia cu aproximatie despre problema acestor locuitori care nu sint nici ai Craiovei, dar nici ai altei localitati. „Cei care si-au facut case in acea zona nu au autorizatii de construire. Daca ar fi procedat legal si ar fi cerut autorizatie, ar fi aflat din timp ca acolo nu este zona construibila. Lor le-au fost inventariate casele, dar nu li s-a dat nume de strada pentru ca acest lucru nu se poate face decit prin extinderea Planului de Urbanism General (PUG) al Craiovei. Extinderea PUG-ului se poate face printr-o hotarire de consiliu local, iar hotarirea se ia in urma unei initiative legislative care trebuie sa aiba ca autori ori Serviciul de sistematizare al primariei, ori un consilier, ori un grup de consilieri. Cunosc cu aproximatie acea zona si oamenii trebuie sa inteleaga ca toti trebuie sa respectam legea“, a adaugat viceprimarul Craiovei, Mihai Dragu.
Gunoiul ramine pe loc
Cele doua firme care se ocupa de stringerea resturilor menajere din Craiova sint Serviciul de Salubritate al primariei si societatea RETIM. Printr-o hotarire de consiliu local, partea de est a orasului o curata Salubritatea, iar partea de vest, RETIM. Casele cu numar si fara strada din cartierul Cernele ar intra in raza de competenta a RETIM. Dorin Baleanu, director la societatea privata RETIM, a spus: „Teoretic, muntele de gunoaie din partea aceea a cartierului Cernele este in raza noastra de competenta. Din pacate, noi nu am semnat nici un contract cu Primaria Craiova pentru a ridica resturile menajere de pe domeniul public. Noi ridicam resturile menajere de la persoanele care au incheiat contract cu noi. Ne pare rau si noua de acei oameni, dar nu putem sa le luam gunoiul“.
Serviciul de Salubritate nu poate sa ia gunoiul din prelungirea Aleii lll Poligonului pentru ca pe harta cadastrala a Craiovei terenurile figureaza ca fiind extravilane, ori Salubritatea nu ridica gunoaiele de pe paminturile arabile. In aceste conditii, muntele de gunoi va ramine pe loc, iar zeci de oameni care nu sint nici locuitori ai Craiovei si nici ai altei localitati ramin condamnati sa traiasca precum ciinii vagabonzi. Si toate acestea, in conditiile in care Primaria Craiova, dupa ce le-a inventariat casele, i-a pus sa plateasca impozite pe terenurile din curti ca pentru terenuri intravilane, desi tot primaria spune ca sint arabile.
