Daca alte localitati se pling de lipsa apei potabile la robinete, in Corabia treaba sta exact pe dos. Apa ar fi, chiar din belsug, insa lipsesc… consumatorii.
Locuitorii orasului Corabia nu se pot plinge de lipsa apei potabile la robinete. Pentru circa 9.000 dintre ei – cam 40% din populatia urbei, cit acopera reteaua oraseneasca de distributie – apa rece este livrata 24 de ore din 24. Cei care au motive sa se plinga sint insa reprezentantii firmei distribuitoare. „Consumul de apa a scazut dramatic in ultimii ani, mai ales din cauza scaderii numarului consumatorilor industriali, fapt care ne obliga sa tinem pretul la un plafon superior. Din acest motiv am luat masura ca, printr-o finantare de la bugetul local, sa extindem reteaua publica, pentru a mari numarul consumatorilor casnici. In prima etapa, care va fi finalizata in cel mult un an, inca 2.000 de locuitori ai orasului din cartierele Dasova si Celei – acolo unde exista si retele de canalizare – vor beneficia de apa curenta“, a mentionat ing. Iulica Oana, directorul SC AQUACOR SA Corabia.
Contracte cu fiecare apartament sau casa
Furnizorul de apa potabila din Corabia se poate lauda ca trimite catre robinetele localnicilor apa la „standarde europene“. Dupa un program amplu de restructurare si retehnologizare, unitatea a iesit din perioada in care functiona pe pierderi, incercind acum sa obtina si un mititel profit, asa cum ii sta bine oricarei afaceri. Utilajele vechi de pompare au fost inlocuite cu unele mai performante, dar si cu 20% mai economice.
Ceea ce pentru multe administratii locale din tara ar fi doar un vis frumos, in Corabia s-a si implinit: contorizarea a fost facuta nu doar la nivelul fiecarui agent economic, ci si la nivelul fiecarei case, respectiv la nivel de scara de bloc. Contractele de furnizare a apei au fost incheiate individual, cu fiecare apartament sau casa de locuit, astfel ca incasarea facturilor nu se mai face prin intermediul asociatiilor de locatari si proprietari, ci direct prin cei sase incasatori ai firmei, care trec cel putin de trei ori pe luna pe la fiecare abonat. Efectul imediat: cresterea incasarilor de la consumatorii individuali, oamenii preferind sa-si achite factura decit sa-i bata la cap incasatorul de citeva ori pe luna, ba chiar sa-i „taie“ apa.
Bugetul local – dator la… bugetul local
Marea problema la SC AQUACOR ar fi blocajul financiar. Unitatea are datorii de vreo opt miliarde de lei, mai ales catre furnizorul de energie electrica, dar tot atit ar avea si de incasat de la consumatori. In topul datornicilor conduc consumatorii de la case, cu patru miliarde de lei, urmati de cei de la blocuri, cu inca vreo doua miliarde. Restul de doua miliarde ar fi de recuperat de la diverse institutii, mai ales de la unele bugetare. Culmea este ca la AQUACOR – unitate al carui actionar este consiliul local – au restante la achitarea facturilor de apa unitatile de invatamint, pentru care ar trebui sa plateasca primaria, din… bugetul local. „Asta este, ce sa facem, bugetul nostru este foarte mic fata de necesar. Poate ca isi vor aduce aminte de noi cei de la judet si ne vor mai ajuta cu niste bani, pentru ca una dintre principalele noastre surse financiare o constituie fondul de salarii al agentilor economici, iar de unde nu e nici nu ai ce sa iei“, a declarat primarul din Corabia, Ion Dimienescu.
Pe de alta parte, recuperarea debitelor pe calea justitiei merge in Corabia „ca la Caracal“. AQUACOR are 120 de hotariri definitive si executorii pentru recuperarea debitelor de la consumatorii casnici, dar n-are ce face cu ele. Nu-si poate recupera banii pentru ca n-are… bani, pentru a plati onorariul executorilor judecatoresti, ce solicita plata in avans a serviciilor.
UE nu ne vrea cu apa cancerigena
Furnizorul de apa potabila din Corabia se pregateste sa faca fata normelor Uniunii Europene inaintea anului 2007. Daca in privinta potabilitatii apei nu ar fi probleme, reteaua de distributie lasa insa mult de dorit si nici fonduri nu prea sint. „Retelele sint vechi, majoritatea conductelor au peste 30 de ani vechime, de aici fiind si pierderile mari de apa, de peste 10%. Bani pentru a le schimba nu prea sint insa si ar trebui ca, pina in 2007, cind vom intra in Uniunea Europeana, sa schimbam macar reteaua de sapte kilometri din conducte de azbociment. Asta ar fi urgenta, pentru ca UE nu accepta conductele de azbociment pentru aductiunea apei, fiind cancerigene“, a precizat directorul Iulica Oana.
