IPS Pimen isi nuanteaza declaratia in privinta restituirii padurilor

Arhiepiscopul Sucevei, IPS Pimen, si-a nuantat joi declaratia in privinta restituirii padurilor administrate pina in 1949 de Fondul Ortodox din Bucovina, precizind ca clericii amina doar primirea celor 15.000 de hectare atribuite in baza Legii fondului funciar. IPS Pimen Suceveanul, care a participat joi dupa-amiaza, la Protopopiatul Cimpulung Moldovenesc, la o intilnire a preotilor din judetul Suceava, a afirmat ca, deocamdata, clerul amina semnarea actelor de punere in posesie a celor 15.000 de hectare de padure pe care cele aproximativ 500 de unitati de cult ortodox din judet urmeaza sa le primeasca in baza Legii fondului funciar, ceea ce nu inseamna ca refuza sa primeasca respectivele suprafete. Inaltul ierarh a spus ca, pina la semnarea actelor de punere in posesie, conducerea Arhiepiscopiei Sucevei si Radautilor va introduce recurs la Curtea Suprema de Justitie fata de decizia Curtii de Apel Suceava, care a respins actiunea de revendicare a unei suprafete de 192.000 de hectare de terenuri cu vegetatie forestiera, suprafata administrata pina in 1949 de Fondul Bisericesc Ortodox din Bucovina. Daca procesul va fi pierdut la instantele din tara, Arhiepiscopia Sucevei si Radautilor va inainta cauza Curtii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg, a mai spus IPS Pimen.

„Ne mentinem intentia de a merge mai departe, pina la Curtea Suprema si apoi la Strasbourg, pentru ca raspund in fata lui Dumnezeu si a credinciosilor din eparhie pentru buna chivernisire a proprietatii bisericesti. Aici nu este vorba despre o ambitie, ci despre o necesitate pe care nu o putem ocoli, pe de o parte, ingrijirea valorilor de patrimoniu, iar pe de alta, dobindirea resurselor necesare pentru aceasta. Si iarasi trebuie sa se precizeze ca aceasta proprietate nu aduce atitea venituri cum se crede, iar daca, totusi, acestea sint mari, banii vor fi dirijati si catre alte nevoi ale institutiilor din acest judet, deci totul se va chivernisi spre binele judetului nostru, atit pentru valorile de patrimoniu, cit si pentru diverse nevoi sociale“, a spus IPS Pimen Suceveanul. Inaltul ierarh a mai spus ca va solicita ca o comisie din cadrul Directiei Monumentelor Istorice sa evalueze costul lucrarilor de restaurare ale monumentelor din judet, iar o alta comisie, formata din silvicultori, sa aprecieze fondurile care vor rezulta din administrarea terenurilor forestiere.

„Lucrurile trebuie privite cu responsabilitate, cu sinceritate. Nadajduim in intelegerea celor in drept si de o parte si de alta pentru a rezolva aceasta problema care priveste ingrijirea acestor valori de patrimoniu care apartin poporului roman“, a spus IPS Pimen Suceveanul. Prefectul de Suceava, Ioan Cusnir, a declarat, miercuri, ca prin improprietarirea unitatilor de cult din judetul Suceava cu cite 30 dehectare de padure vor fi realizate suficiente venituri pentru acoperirea chetuielilor acestora si realizarea unor activitati de restaurare si conservare a monumentelor istorice. Cusnir a apreciat ca Arhiepiscopia Sucevei si Radautilor poate obtine in urma administrarii celor 15.000 de hectare de padure un venit anual de 40-50 miliarde de lei, incomparabil cu fondurile de care dispune in prezent. Ion Cusnir considera ca in spatele vehementei conducerii Arhiepiscopiei se afla „oameni interesati care se folosesc cu nerusinare de Biserica“.

Preotii suceveni intruniti, luni, la Radauti, au hotarit sa nu accepte compromisuri in privinta retrocedarii padurilor, solicitind, in continuare, atribuirea intregii suprafate – 192.000 de hectare – care a fost administrata pina in 1949 de Fondul Bisericesc Ortodox din Bucovina. Preotii care au in parohie biserici – monumente istorice si staretii manastirilor au apreciat ca toate cele 30 de hectare de padure nu sint suficiente. Fondul Bisericesc din Bucovina a fost constituit in 1786, iar in perioada 1854-1870 a devenit institutie cu administratie proprie. Veniturile Fondului Bisericesc erau folosite pentru intretinerea manastirilor, schiturilor si parohiilor din zona, pentru actiuni caritabile, dar s-au construit si 30 de sedii de ocoluri silvice, 300 de cantoane silvice, pastravarii sau fabrici.