Raportul Nicholson in Parlamentul European acuza starea de saracie generalizata din Romania! Si nu numai…

Documentul face parte integranta din „Raportul asupra progreselor in negocierile de aderare“, prezentat saptamina trecuta de Elmar Brock in fata Comisiei pentru relatii externe a Parlamentului European, ultima etapa inainte de discutarea sa in plenul Adunarii Generale, la mijlocul lunii viitoare.

Textul incepe suav, dupa tipicul oricarei analize de acest gen: dupa ce anunta ca „impartaseste sentimentul Comisiei Europene privind progresele clare si verificabile realizate recent de Romania“ si „reafirma locul Romaniei in procesul de extindere“, „accepta data de 2007 drept termen corect pentru reformele necesare in vederea armonizarii normelor politice, economice si sociale cu cele comunitare, remarcind in acest context cantitatea de munca necesara pentru a aduce importante schimbari economice sectoriale, pentru limitarea interventiei statului si diminuarea economiei paralele si a crimei organizate si pentru intensificarea luptei impotriva coruptiei“. Nu se uita nici felicitarile la adresa guvernului roman, „care a reusit sa creeze si sa urmeze disciplina financiara apropiata, care a permis incheierea recent a acordului privind cea de-a doua transa a imprumutului de stabilizare economica cu FMI“. Mai este salutata si cooperarea regionala „in crestere si vizibila“ cu tarile vecine, in actiunile de politica externa fiind exemplare acordurile cu Croatia si Iugoslavia, „ceea ce va da un elan major si salutar economiei nationale si va duce la crearea de locuri de munca“. In plus, asa cum era de asteptat, documentul „saluta calduros progresele realizate de guvern si Agentia nationala pentru protectia copilului pentru buna lor activitate in parteneriat cu Comisia asupra sanatatii copiilor si dezvoltarii“, „constatind cu satisfactie ca strategiile recent adoptate ofera deja modele care vor putea fi reproduse de alte tari“.

Acestea fiind spuse, textul capata brusc un alt ton, extrem de sever, iar observatiile facute in continuare sint de o asemenea gravitate incit, fara nici un fel de indoiala, vor cintari greu in discutiile politice ulterioare privind destinul european al Romaniei, introducind, asa cum veti vedea, inclusiv sugestii pentru conditionari dure la Summit-ul de la Copenhaga.

Se spune astfel ca Parlamentul European „este preocupat de nivelul permanent de saracie si de absenta instalatiilor de baza pentru o mare parte a populatiei, mai ales in zonele rurale; remarca indeosebi necesitatea unei ameliorari decisive in oferta de sanatate publica, mai ales in ceea ce priveste calitatea apei potabile si a sistemelor de eliminare a apelor reziduale, a accesului la sistemele de planning familial etc.; observa mentinerea coruptiei administrative la cele mai joase niveluri, ceea ce contribuie la degradarea suplimentara a nivelului de viata a celor care traiesc deja cu mult sub pragul de saracie“.

Parlamentul European „ramine preocupat de exploatarea sectoarelor de populatie cele mai vulnerabile de catre structuri reglementare slabe datorita aplicarii laxiste de catre sistemul judecatoresc si de politie a justitiei elementare; subliniaza si nevoia absoluta de a stabili si mentine norme si o etica profesionala la nivel national si respectarea acestora de catre organismele internationale si ONG-urile implantate in Romania“.

Se cere in mod direct Guvernului Romaniei „sa examineze puterile crescinde ale Parchetului, sa se concentreze asupra unor ameliorari majore a normelor in domeniul politiei si justitiei, sa micsoreze neregulile savirsite de numeroasele servicii de securitate; sa sustina ameliorarea generala a capacitatii administrative pentru a continua depolitizarea functiei publice; sa continue eforturile sustinute pentru a raspunde normelor Conventiei europene pentru drepturile omului si ale Cartei drepturilor fundamentale a UE, atit in legislatie, cit si in capacitatea administrativa“.

Nu este uitat nici Parlamentul Romaniei, caruia i se solicita „sa intareasca libertatile democratice prin legi apropiate, atit prin eliminarea legislatiei inca dominante din Epoca Ceausescu, cit si prin Constitutie“, Parlamentul European exprimindu-si „preocuparea fata de legea recenta, fixind la 50.000 numarul necesar de membri pentru ca un partid sa poata fi inregistrat, precum si pentru statutul nesigur al libertatii si responsabilitatilor mass-media“.

Documentul solicita ca in decembrie, la Copenhaga, „in foaia de drum a Comisiei care va stabili o noua strategie plurianuala exhaustiva privind ajutorul financiar de preaderare acordat de UE Romaniei, sa se acorde o inalta prioritate sectoarelor economic si social, acolo unde efectele catalizatoare si multiplicatoare pot fi verificate, mai ales la nivelul strategiilor in materie de sanatate publica si reducerea saraciei“.

Numai ca Parlamentul European mai intentioneaza sa transmita un semnal forte catre Summit-ul de la Copenhaga, iar paragraful urmator este, poate, cel mai dur dintre mesajele de conditionare politica de care a avut parte Romania din 1990 incoace:

Parlamentul European „invita Consiliul European sa precizeze, in momentul Summit-ului european de la Copenhaga, ca sprijinul financiar suplimentar acordat Romaniei va trebui sa depinda nu numai de rezultatele sale privind aplicarea in practica a foii de drum, ci si de progresele realizate privind capacitatea de absorbtie si de durabilitate a compatibilitatii, de verificari de conturi prin control financiar fiabil a fondurilor publice; acestea sint metodele de care este nevoie pentru a se putea ca Romania sa treaca de la starea sa actuala de saracie generalizata catre o economie de piata pe deplin capabila sa infrunte concurenta loiala a Uniunii Europene“.

In comparatie, raportul despre prietenii si fratii bulgari (ca sa nu mai amintim de celelalte state candidate, intrate de acum in cu totul alta categorie de perceptie, aceea de „viitoare state membre“) este conceput in cu totul alta viziune. Spre exemplu, chiar daca se recunoaste „uluirea“ Parlamentului European fata de analiza facuta de Guvernul Bulgariei cum ca „economia gri ocupa cam 65% din piata muncii“, este salutata contibutia acestei tari la lupta impotriva terorismului si pentru rolul jucat in Afganistan si „recomanda aceasta tara ca un factor de stabilitate regionala“.

Fara comentarii.