Infuzia de menta, buna in tratarea pietrelor din vezica biliara
Menta este una dintre plantele medicinale cele mai cunoscute. Calitatile ei terapeutice sint recunoscute de medicina traditionala. Infuzia de menta este benefica in cazul unor afectiuni digestive, a pietrelor la vezica biliara, in boli nervoase, de inima, precum si in cazul insomniilor. Tratamentul dureaza doua-trei saptamini, dupa care urmeaza o pauza. Infuzia de menta se prepara dintr-o lingurita de frunze uscate, care se pun intr-un pahar cu apa fiarta. Paharul este acoperit timp de 10-12 minute, dupa care amestecul se strecoara. In tratament, de doua-trei ori pe zi se bea cite o jumatate de pahar de infuzie, cu putin timp inainte de masa.
O dieta bogata in vitaminele C si E ar putea preveni boala Alzheimer
O dieta bogata in vitaminele C si E, dar nu suplimente de vitamine, previne aparitia bolii Alzheimer, reiese din citeva noi studii publicate de curind in Revista Asociatiei Medicale Americane. Surse importante de vitamina E se gasesc in cereale, alune, lapte si in galbenusul de ou. Vitamina C poate fi gasita, in principal, in citrice, kiwi, varza si broccoli. Beta carotenul se gaseste in morcovi, broccoli si spanac. Primul studiu a urmarit peste 5.000 de barbati si femei, toti cu virste de cel putin 55 de ani, pe o perioada de sase ani.
Aspirina combate cancerul
Un studiu al Universitatii Minnesota (SUA), demarat in urma cu sapte ani pe un esantion de 28.000 de voluntari, a dezvaluit ca riscul dezvoltarii cancerului la pancreas este cu 43% mai redus in cazul persoanelor care iau aspirina in mod regulat. Potrivit expertilor, persoanele care apeleaza la aspirina sint cu 50% mai putin expuse riscului de a dezvolta acest tip de cancer.
Creste numarul cazurilor de riie
In ultimul timp, medicii au constatat o inmultire ingrijoratoare a cazurilor de contractare a paduchilor lati sau a riiei. Bolile se raspindesc pe cale sexuala, dar pot aparea si prin folosirea in comun cu o persoana infectata a cearsafurilor, hainelor sau prosoapelor. Scabia, o eruptie care provoaca mincarimi, apare in urma depunerii oualor in piele de paduchele femela. Ea se trateaza cu ajutorul sulfului sau a unor substante pe baza de sulf si acid clorhidric. Paduchii pubieni se gasesc in partile acoperite de par ale corpului, in special in jurul organelor genitale si la subrat. Paduchii sint insecte fara aripi, cu sase picioare si corpul patrat. Arata ca niste crabi de mare, motiv pentru care li se spune foarte des „crabi“. Ei se agata de parul pubian si se hranesc cu singe. Femelele acestei specii lasa aproximativ 50 de oua si le aseaza la radacina parului. Viata lor este in medie de 25-30 de zile. Tratamentul popular cel mai cunoscut consta in raderea parului din zonele respective si ungerea acestora cu gaz.
Un cip in stomac alunga foamea
Cercetatorii au proiectat un aparat minuscul care, implantat in stomac, administreaza socuri electice care indeparteaza senzatia de foame. Creatorii dispozitivului spun ca micul implant este o alternativa practica la alte tratamente. Socurile nedureroase incetinesc miscarile stomacului, indepartind senzatia de foame, si restrictioneaza trecerea in si prin stomac, provocind contractarea sfincterelor la intrarea si la iesirea din stomac. Ideea a fost a doctorului italian Valerio Cigaina, dar patentul a fost cumparat de New Jersey’s Transneuronix. New Scientist relateaza ca 300 de pacienti sint tratati cu acest implant care produce 12 socuri de zece miliamperi pe minut. Aparatul poate fi oprit si repornit in momentul in care pacientul simte nevoia sa manince.
Studiu privind sanatatea profesorilor
Profesorii sufera de stres psihic, afectarea cronica a aparatului vocal, tulburari de digestie, afectiuni ale venelor inferioare. Acestea sint concluziile unui studiu efectuat de specialistii Institutului de Sanatate Publica pe un esantion de 35 de profesori (dintre care 71% femei) dintr-un liceu teoretic iesean. Scopul studiului a fost evidentierea relatiei dintre riscul profesional si starea, de sanatate a cadrelor didactice. Investigatiile biochimice au relevat hiperglicemii si valori la limita superioara a glicemiei in 68,5% din cazuri, care demonstreaza importanta factorului stres. Specialistii au aratat ca structura morbiditatii releva o patologie polimorfa, cel putin legata de profesie.
