Exilul generalului George Ioan Danescu

„Cind mori sub drapel, te gindesti ca te duci la stramosi!“, spunea cindva, antologic, Petre Tutea.

Probabil la asta s-a gindit si generalul de corp de armata George Ioan Danescu, unul dintre cei mai buni prieteni pe care i-am avut, un militar desavirsit si un om cu o inima mare, mare, care, vineri seara, a incetat FULGERATOR din viata. Cauza directa a mortii sale, dupa cum anunta agentiile de presa, este inca necunoscuta, desi se stia ca generalul suferea de pancreas, de care se si operase in cursul lunii mai.

Considerat cel mai longeviv general din Ministerul de Interne (a ocupat inalte functii in toate guvernele postdecembriste, cu exceptia celui condus de Mugur Isarescu), Danescu a fost mazilit de Gavril Dejeu si trimis in exil, in 1997, la Inspectoratul de Politie Transporturi Craiova, unde a dat o adevarata lectie de omenie, modestie si profesionalism.

Spirit insurgent, nonconformist, cu o mare putere de influenta asupra cadrelor, considerat un adevarat pericol de Emil Constantinescu, generalul a fost inlaturat si de la comanda IPT Craiova, dupa ce a fost „lucrat“ (a se citi: inregistrat!), de Ziua Marinei, pe 15 august 1997, la Drobeta Turnu Severin, cind devenise prea slobod la gura si a protestat, deschis, impotriva regimului de atunci.

Recunoscut ca „arhitectul“ noilor structuri ale MI, George Ioan Danescu, cel mai intransigent ministru din perioada 1992-1994, care a format la scoala sa pe aproape toti generalii cu functii de conducere din ziua de azi, s-a stins FULGERATOR tocmai cind se afla la apogeu si stia totul despre tainele meseriei, ocupind, pina alaltaieri, functia de consilier al lui Ioan Rus. „Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!“ pe George Ioan Danescu, a carui inmormintare va avea loc, astazi, la Ploiesti, in orasul sau natal.

„Cind mori sub drapel, te gindesti ca te duci la stramosi!“