Diabetul zaharat

Diabetul zaharat este o afectiune cronica generata de o afectiune genetica sau dobindita prin producerea insulinei de catre pancreas sau din cauza ca insulina produsa nu este destul de activa. Aceasta insuficienta provoaca o crestere a glicemiei (concentratia glucozei in singe) care conduce, la rindul ei, la producerea unor leziuni care pot afecta aparatele si sistemele organismului si, in particular, vasele si nervii.

Specialistii au identificat doua forme majore de diabet:

– Tipul unu, in care pacientul este dependent de insulina, deoarece pancreasul este incapabil sa produca insulina necesara supravietuirii. Aceasta forma debuteaza in mod frecvent in copilarie sau in adolescenta, dar, din cind in cind, poate fi diagnosticata si dupa virsta majoratului.

– Diabetul de tip doi, care nu este dependent de insulina, este generat de incapacitatea organismului de a capta in mod corect actiunea insulinei produse de pancreas. Aceasta forma de diabet este mult mai frecventa si reprezinta la nivel mondial 90% din cazuistica. El se declanseaza in cele mai multe cazuri la maturitate, dar s-au intilnit cazuri de diagnosticare a maladiei la adolescenti.

La femeile gravide, diabetul poate declansa foarte multe consecinte indezirabile pentru copil, in special malformatii congenitale, crescind totodata riscul mortalitatii prenatale. Reglarea stricta a metabolismului permite sa aduci aceste riscuri la acelasi nivel ca si in cazul gravidelor care nu au diabet.

In caz de intoleranta la glucoza sau tulburari de glicemie fara motiv aparent, nivelul glicemiei este mai mare decit cel normal, dar mai mic decit in caz de diabet. Persoanele care au astfel de glicemii au un risc crescut de a face diabet sau o boala cardiovasculara. Interventiile terapeutice la aceste persoane reduc simtitor riscul de a face diabet.

Simptome

Simptomele diabetului sint de trei feluri – cele care se manifesta, ascunse sau inexistente.

In cazul diabetului de tip unu, insulinodependent, simptomele clasice sint urinarea excesiva, o senzatie permanenta de sete, o pierdere in greutate si o senzatie de oboseala. Aceste simptome pot fi mai putin prezente in cazul diabetului de tip doi. De asemenea, pot sa nu existe la debutul bolii, de aceea diagnosticarea acesteia este posibila dupa citiva ani de la aparitia maladiei, atunci cind au aparut deja complicatiile.

Incidenta

Studiile recente au scos la iveala faptul ca in lume exista aproximativ 150 de milioane de diabetici si numarul lor se poate dubla pina in anul 2025. Cresterea incidentei diabetului poate fi mai mare in tarile aflate in curs de dezvoltare in care se observa o crestere demografica, o imbatrinire a populatiei, in care oameni au un regim alimentar dezechilibrat, sint obezi si duc o viata sedentara.

In 2025, in tarile dezvoltate media de virsta a persoanelor bolnave de diabet va fi undeva in jurul virstei de 65 de ani, in timp ce in tarile in curs de dezvoltare, media de virsta va fi de 45-46 de ani.

Diagnosticarea

Organizatia Mondiala a Sanatatii a publicat valorile glicemiei pentru diagnosticarea diabetului. Valorile glicemiei care stabilesc diagnosticul au fost modificate pentru ultima oara in 1999.

Tratament

Regimul si activitatea psihica sint prioritare in tratarea diabetului fara medicamente.

Aproximativ 40% dintre diabetici au insa nevoie de medicamente ingerate bucal pentru a putea controla glicemia si 40% sint nevoiti sa recurga la injectiile cu insulina. Acest hormon a fost izolat in 1921 de Frederick Banting si de Charles Best, in Canada. El a revolutionat tratamentul diabetului si a prevenit aparitia complicatiilor. Insulina le-a oferit bolnavilor de diabet de tip 1, considerat mortal, sansa de supravietuire.

In general, supravietuirea bolnavilor de diabet de tip unu depinde in intregime de injectia zilnica cu insulina. In revansa, supravietuirea majoritatii pacientilor bolnavi de diabet de tip doi nu depinde de insulina, dar o treime dintre ei au nevoie sa-si scada nivelul glicemiei.

Desi insulina figureaza pe lista de medicamente esentiale a Organizatiei Mondiale a Sanatatii, ea ramine indisponibila sau inaccesibila tarilor foarte sarace. Problema obtinerii insulinei pentru cei care au nevoie este un subiect care preocupa foarte mult organismele internationale de sanatate si autoritatile nationale din domeniu.

Complicatiile diabetului zaharat

Retinopatia diabetica este principala cauza a orbirii si a problemelor vizuale. Diabetul zaharat provoaca la nivelul capilarelor retiniene leziuni care duc la slabirea vederii. Observatiile repetate de diverse studii au condus la ideea ca dupa un diabet de 15 ani aproximativ 2% din bolnavi sint afectati de un grav handicap vizual. Slabirea vederii atribuita diferitelor forme de glaucom sau cataracta poate fi datorata la fel de bine si diabetului zaharat.

O buna reglare a metabolismului permite intirzierea si evolutia diabetului. Se poate evita scaderea vederii si chiar orbirea diabeticilor gratie depistarii si tratarii precoce a acestei patologii: este vorba de un procedeu de examinare oftalmologica regulata si de intervenirea in timp util fie cu ajutorul unui laser, fie pe cale chirurgicala, in cazul unei retinopatii avansate.

Diabetul figureaza printre principalele cauze ale insuficientei renale, dar frecventa sa variaza de la o populatie la alta. Este in strinsa legatura cu gravitatea si durata bolii. Exista cu siguranta citeva masuri care permit incetinirea evolutiei leziunilor renale. Ele constau in combaterea hiperglicemiei si hipertensiunii prin prescrierea de medicamente intr-un stadiu precoce al leziunilor si printr-o diminuare a proteinelor din alimentatie. Depistarea si diagnosticarea precoce a nefropatiei de origine diabetica sint un important mijloc de preventie.

Cardiopatiile sint responsabile in cazul decesului a aproximativ 50% dintre diabetici, in tarile industrializate. Printre factorii de risc in cazul diabetului putem cita tabagismul, hipertensiunea, obezitatea si hipercolesterolemia. Diabetul suprima protectia organismului impotriva afectiunilor cardiace de care se bucura femeile aflate inaintea menopauzei si care nu sint diabetice.

Neuropatiile diabetice sint probabil complicatiile cele mai des intilnite. Dupa anumite studii, circa 50% dintre diabetici sufera de neuropatie, in diverse stadii. Gravitatea si durata hiperglicemiei este un factor de risc pentru aceasta boala, putind duce la o pierdere a sensibilitatii si la leziuni ale membrelor. La barbati pot produce impotenta.

„Piciorul diabetic“ apare in urma unei evolutii patologice la nivelul nervilor si vaselor de singe; frecvent apar ulceratii si uneori membrul afectat trebuie amputat. Este una dintre complicatiile cele mai grave ale diabetului, mai ales daca piciorul este afectat si din cauza unor pantofi sau ghete necorespunzatoare. Pentru a preveni amputarea picioarelor la persoanele cu diabet, acestea trebuie examinate frecvent.

Prevenire

Studii de amploare facute in China, Finlanda si SUA au aratat faptul ca este posibil sa previi sau sa intirzii instalarea diabetului in cazul persoanelor obeze care prezinta o intoleranta moderata la glucoza. Din studii reiese faptul ca pina si o scadere usoara in greutate si o jumatate de ora de mers pe jos in fiecare zi duc la scaderea incidentei diabetului la mai mult de jumatate din subiecti.

Diabetul este o boala grava si costisitoare, care devine din ce in ce mai frecventa, mai ales in tarile aflate in curs de dezvoltare. Exista totusi numeroase mijloace de prevenire sau de control al evolutiei. Pentru a putea lupta cu succes impotriva diabetului, este important ca publicul sa fie informat, iar persoanele cu risc crescut sa fie tinute sub stricta observatie medicala.