• Doar in primul semestru al acestui an de invatamint au abandonat scoala 580 de elevi doljeni, cu 45% mai multi decit in anul scolar anterior • Elevii de liceu si cei de profesionala din mediul rural care au renuntat la scoala in primul semestru al acestui an sint de aproape sapte ori mai numerosi decit in tot anul scolar trecut • Conducerea Inspectoratului Scolar Judetean Dolj considera ca cifrele reale sint mult mai mari, dar unitatile de invatamint ascund situatia de fapt
Un studiu al Centrului de Asistenta Psihopedagogica Dolj a relevat faptul ca 580 de elevi din ciclul primar, gimnazial, liceal si profesional au abandonat forma de invatamint pe care o urmau, asta doar in cele 79 de unitati de invatamint doljene care au raportat situatia pe primul semestru al anului scolar 2001-2002. Numarul lor reprezinta 1,73% din totalul celor 33.509 elevi, adica o crestere cu aproape 45% fata de intregul an scolar trecut. Pe cicluri de invatamint, abandonul scolar a crescut la ciclul primar de la 0,58% la 1,43% – mai mult decit dublu in anul scolar in curs fata de cel anterior – iar la gimnaziu, de la 1,63% la 2,46%. Doar in invatamintul liceal si in cel profesional abandonul scolar s-a redus, dar in cote nesemnificative.
Copiii romi – campioni la abandonul scolar
Cea mai ingrijoratoare situatie se regaseste in mediul rural, unde numarul copiilor care au abandonat scoala a fost dublu in primul semestru al actualului an scolar fata de anul 2001-2002. Foarte multi elevi au renuntat la scolarizare in timpul claselor gimnaziale – cu 72% in plus fata de anul trecut – remarcindu-se in schimb o reducere a abandonului la clasele primare. Deosebit de grava este insa situatia in rindul elevilor de la tara, care sint inscrisi la liceu si profesionala. Din rindul acestora au renuntat la scoala aproape de sapte ori mai multi elevi decit anul trecut. „Principalele cauze ale acestui fenomen ingrijorator nu sint cele economice sau sociale, asa cum ne-am fi asteptat – ele avind o pondere de numai 21%. Motivatia de baza a abandonului scolar tine de casatoria ori migratia elevilor, cei mai multi dintre ei apartinind etniei romilor“, a precizat prof. Elena Rosu, din cadrul Centrului Judetean de Asistenta Psihopedagogica Dolj
Realitatea este mult mai grava decit statisticile
Daca ar fi sa exemplificam citeva unitati de invatamint care se confrunta cu un abandon scolar masiv, ar trebui sa incepem cu Scoala nr.13 Craiova. Din cei 684 de elevi inscrisi aici la 1 octombrie 2001, 176 au renuntat inainte de sfirsitul primului semestru. Numai din clasele de gimnaziu au abandonat scoala 113 elevi, adica 31% din cei 365 inscrisi la inceputul actualului an scolar. In mediul rural pot fi date mai multe exemple. 64 din cei 277 de elevi de gimnaziu ai Scolii Desa (23%) au abandonat scoala in acest an scolar, majoritatea din cauze economice, data fiind saracia din zona. In aceeasi perioada au abandonat invatamintul obligatoriu 40 de elevi ai Scolii Cerat (in general, pe motiv de casatorie sau migratie), 33 de elevi din Cosoveni, 28 de elevi din Lipovu. Conducerea Inspectoratului Scolar Judetean Dolj considera ca fenomenul este grav si el a capatat o amploare crescuta mai ales din cauza nepasarii comunitatilor locale, a primariilor, care nu fac mai nimic pentru a-i convinge pe parinti sa-si trimita copiii la scoala. Cit despre numarul elevilor care au abandonat scoala, inspectorul scolar general Constantin Busoi a precizat: „Cifrele reale sint, de fapt, mult mai mari, dar directorii de scoli ascund adevarata situatie pentru a nu periclita postul vreunui cadru didactic“.
Procentul abandonului scolar este ridicat de familiile de romi
Abandonul scolar din judetul Mehedinti a crescut de la an la an dupa 1989. Cel mai mare procent este inregistrat in mediul rural, dar oficialii Inspectoratului Scolar Judetean evita sa avanseze cifra reala, preferind sa declare ca, acolo unde nu mai exista elevi, scolile au fost comasate. „Desi in prezent cifrele abandonului scolar in Mehedinti nu sint atit de alarmante, dupa ce se vor face ultimele disponibilizari, deja anuntate, numarul copiilor care vor renunta la scoala ar putea creste ingrijorator. Fara cadre didactice suficiente nu se poate face nici scoala“, a spus Mihai Dima, liderul Sindicatului Liber din Invatamint Mehedinti. Grija pentru ziua de miine, lipsurile materiale ii determina pe parinti sa renunte la a-si mai trimite copiii la scoala. Mai mult, cei mici sint pusi sa lucreze pamintul sau pur si simplu sint trimisi pe strada, in orasele apropiate, unde, de dimineata pina seara, cersesc sau spala parbrizele masinilor.
Groapa de gunoi si munca la cimp sint preferate abecedarului
Romii ridica cel mai mult procentul abandonului scolar din Mehedinti. Groapa de gunoi de la marginea orasului Drobeta Turnu Severin a devenit caminul si singura sursa de venit a multor familii de romi. In fiecare dimineata, parintii isi iau copiii de mina si pleaca impreuna sa exploreze gramezile imense de deseuri, din care string sticle, borcane, obiecte din plastic, fier vechi sau alte materiale refolosibile. Nu de putine ori, copiii sint lasati sa se descurce singuri, in timp ce parintii stau si ii asteapta acasa sau se ocupa cu alte lucruri. Majoritatea acestor copii nu au vazut niciodata cum arata un abecedar sau o culegere de matematica. O situatie mai speciala o au cele citeva sute de familii din Strehaia. Toamna si primavara, intreaga comunitate migreaza catre satele invecinate, unde desfasoara diferite munci agricole. Copiii sint, ca de fiecare data, indispensabili si sint nevoiti sa-si insoteasca parintii. Siliti sa lipseasca o perioada de citeva luni de la cursurile si asa destul de mult neglijate, ei sfirsesc aproape intotdeauna prin a abandona scoala. In restul anului, copiii sint initiati in turnatorie, una dintre ocupatiile traditionale ale romilor din Strehaia. In afara de faptul ca munca impusa copiilor face parte dintr-un set de valori traditionale transmise din generatie in generatie, multi dintre minoritari au un fel de dispret pentru scoala si o privesc ca pe o pierdere de vreme. „In sondajele care s-au facut printre romi, scoala nu se regaseste niciodata printre valorile care ar putea asigura succesul in viata. Initierea unor programe scolare speciale pentru copiii romi care sa-i atraga catre invatatura, crearea cit mai multor posturi pentru invatatorii de nationalitate roma, discutii de sensibilizare cu parintii si liderii comunitatii ar fi citeva din primele masuri ce trebuie luate“, a spus Stelian Petrescu, director general adjunct la Inspectoratul Scolar Mehedinti.
Calitatea invatamintului lasa de dorit
Pe linga cresterea abandonului scolar, nici situatia la invatatura a elevilor nu constituie un motiv de mindrie pentru invatamintul din Mehedinti. In anul scolar precedent, atit la examenul de capacitate, cit si la cel de bacalaureat, rezultatele absolventilor de clasa a VIII-a, respectiv a XII-a, au fost catastrofale, cele de la capacitate situind Mehedintiul intre cele sase judete codase din tara. Rata de promovabilitate a fost in Mehedinti de 62,18%, cu 1.640 de elevi promovati si 1.000 respinsi. Daca printre liceele fruntase pot fi amintite Liceul „Titeica“ – 90,7%, Liceul „Pedagogic“ -72,8%, la polul opus s-a situat Grupul Scolar de Constructii -16,74%. In urma examenului de capacitate, Inspectoratul Scolar Judetean Mehedinti a primit peste 370 de contestatii, din care s-au admis numai 23. Daca nu vor fi intreprinse masuri urgente, care sa reduca numarul copiilor care abandoneaza scoala, dar si in ceea ce priveste pregatirea lor, viitorul invatamintului mehedintean si nu numai ar putea deveni unul sumbru.
