Culturile de paioase din Dolj sint compromise in mare parte din cauza secetei prelungite. Nici macar cei care au mai apucat sa irige nu se vor putea lauda ca vor avea la toamna hambarele pline de griu sau orz. Ingrijorarea taranilor creste pe masura ce „Dumnezeu trimite vinturi puternice in loc de ploaie“. Vintul grabeste evapotranspiratia, uscind si mai rau pamintul. Daca pentru griu nu se mai poate face nimic, chiar daca se „revarsa Dunarea peste culturi“, taranii spera ca porumbul sa se faca anul acesta. Ploile cazute in ultima vreme, destul de putine, nu rezolva deficitul de umiditate din sol.
In comuna Cetate n-a mai plouat „sa rupa pamintul“ de pe 4 iulie anul trecut. Griul, peste 2.900 de hectare, pus cu eforturi financiare considerabile de catre tarani, a imbatrinit si nu mai exista nici o posibilitate ca acesta sa dea in spic, chiar daca ar trece si Dunarea peste el. Orzul, peste 200 de hectare, este terminat si 175 de hectare de vii sint, de asemenea, afectate de seceta. „N-am mai vazut o asa seceta de multi ani. Iarna fara zapada cum am avut anul asta nu s-a mai vazut. Pamintul a inceput sa crape si tot ce pui in el se usuca. Anul asta n-o sa avem griu nici de coliva. O sa cumparam arpacas de la straini“, spune o batrina.
„Dumnezeu este suparat pe noi. Nici sfintii nu-l mai indupleca. L-au adus pe Grigore Decapolitul, sfintul care cica ar aduce ploaia. Degeaba. Se cazneste sa ploua, insa cad doi-trei stropi si asta e tot“, spune ironic nea Gheorghe, care incearca sa-si ascunda supararea „pe vremea capricioasa“.
Despagubiri doar pentru cei care au culturile asigurate
Intreaga suprafata de paioase a fost raportata „doar pentru statistici“, la Directia Generala de Agricultura Dolj, ca fiind calamitata. „Nimeni nu-i va despagubi pe tarani pentru ca au cheltuit bani si au muncit degeaba.
N-au culturile asigurate“, spune primarul comunei, Marian Duta.
Oamenii sint dispusi sa-si cheltuiasca pina si ultimul banut pentru a-si uda culturile. Numai ca sistemul de irigatii de pe raza comunei Cetate acopera doar 1.400 de hectare. Din aceasta suprafata, doar 400 de hectare sint cultivate cu griu in prezent.
„Paguboasa asta de seceta se prelungeste din 1993, cind, tot asa, am avut o iarna fara zapada. In 1996, plantele s-au asfixiat din cauza stratului gros de zapada, iar din 2000 n-a mai plouat ca lumea“, povesteste Ani Lican, inginerul agronom de la Centrul Agricol Cetate.
Desi sintem la mijloc de aprilie, taranii inca nu isi pot infiinta culturile de porumb. „Nu se poate ara. De discuit nici nu poate fi vorba. Din cauza deficitului de umiditate din sol, daca se pune acum porumbul in pamint, se usuca imediat. Si nimeni nu isi permite sa arunce banii pe apa simbetei. Infiintarea unui hectar de porumb, cu arat, semanat, discuit, plus saminta tratata, costa peste trei milioane de lei. La tara, astia sint bani, nu gluma“, mai spune inginerul agronom.
