Invatamintul preuniversitar din comuna Negoi se desfasoara in trei unitati scolare: Scoala nr. 1 cu clasele I-VIII Negoi (sat vechi), Scoala nr.2 cu clasele I-IV Negoi (sat nou) si Scoala cu clasele I-VIII Catane. Director coordonator este Mihaela Vasilescu. Nici o gradinita nu are un local propriu-zis, acestea functionind in localurile scolilor. In Negoi sint 564 de elevi si 100 de prescolari, rata natalitatii fiind foarte crescuta. Nu este de mirare, deoarece directoarea Vasilescu dezvaluie ca 75% dintre elevi sint copii de romi si de rudari. Viceprimarul comunei, Gheorghe Spaimus, spune ca in majoritatea familiilor de romi sint cite 10-11 copii si exista destule probleme in legatura cu acestia: „Directoarea Vasilescu detine mai multe informatii.“
Viceprimarul Spaimus considera ca relatiile cu conducerea scolii sint dintre cele mai amiabile, iar primaria a investit aproximativ 300 de milioane de lei pentru repararea localurilor scolare, culminind cu realizarea unei fintini cu hidrofor la Catane: „In prezent se foreaza un alt put, la Scoala nr.1 din Negoi – prevazut tot cu hidrofor – in zona noastra, apa potabila fiind o problema destul de spinoasa.“
Educatie de periferie, absenteism si abandon scolar fara precedent
La scolile din Negoi, absenteismul si abandonul scolar pot face obiectul unei anchete pertinente a Inspectoratului Scolar Judetean Dolj, intrucit, in opinia noastra, nu se poate vorbi despre o educatie corespunzatoare, ci, mai degraba, despre una de periferie. Directorul coordonator spune ca intr-adevar absenteismul este major, cu precadere in rindul elevilor romi si rudari, care reprezinta trei sferturi din efectivul total al elevilor: „De regula, acestia vin la scoala doar in prima saptamina a lunii pentru semnarea cecului, dupa care nu mai trec pe la scoala. Unii dintre ei merg impreuna cu parintii la scos de buturugi, iar altii ramin acasa pentru a avea grija de fratii lor mai mici, care nu pot frecventa gradinitele. Am facut numeroase adrese la primarie si politie in vederea eradicarii absenteismului de la Negoi, insa rezultatele au ramas neschimbate din cauza mentalitatii familiilor. De asemenea, am facut sedinte cu parintii, la care de fiecare data a participat si un politist pentru a-i lamuri ca invatamintul preuniversitar primar si gimnazial este obligatoriu. De fiecare data si-au luat angajamentul ca lucrurile se vor schimba, insa niciodata nu si-au tinut cuvintul. Una spun si alta fac. Permanent, acestia invoca saracia.“ La gradinite, situatia se prezinta invers. Pentru a avea timp sa-si rezolve problemele personale, ei isi trimit plozii la gradinita, ca, slava Domnului, se gasesc oameni care sa aiba grija de ei. Directoarea Vasilescu considera ca numai atunci cind sint „atinsi“ la buzunar, acestia isi trimit copiii la scoala.
In anul scolar 2000-2001 s-au inregistrat 161 de elevi romi si rudari la Negoi si 140 la Catane. Multi dintre ei nici acum nu au situatia scolara incheiata, inregistrindu-se 16 cazuri de abandon scolar: din Negoi – doi copii din invatamintul primar si cinci elevi din cel gimnazial, iar din Catane, patru copii din invatamintul primar si cinci de la gimnaziu. Directoarea Vasilescu spune ca abandonul scolar este intr-o crestere ingrijoratoare, iar diminuarea acestuia s-a produs printr-o singura metoda: „Cum ii prindem la scoala pe elevi, ii ascultam sau le dam lucrari de control pentru a le pune note. Altfel, nu mai sint de gasit, iar riscul cresterii abandonului scolar este inevitabil.“ Ea considera ca se poate gasi o solutie legala pentru stoparea acestui fenomen: „Daca se va introduce amenda la numarul de absente, incepind cu anul scolar 2002-2003, frecventa la clasa se va imbunatati simtitor.“ Cu toate ca in cinci clase se preda limba romani, in acest sens existind catedra completa, copiii romilor nu sint interesati sa vina la scoala. Deja intre ei sint controverse privind „limba romani internationala“, deoarece, fiind mai multe dialecte, ei sint incompatibili cu ceea care se preda oficial. Directoarea a sesizat inspectorul de specialitate din cadrul ISJ Dolj, insa pina acum nu
s-a luat nici o masura.
Pe de alta parte, educatia elevilor lasa de dorit. Guvernul si-a tinut promisiunea in ceea ce priveste rechizitele scolare, elevii romi din Negoi fiind, fireste, printre beneficiari, fara a se face vreo discriminare. Insa, din momentul in care acestia au primit rechizitele, dupa o saptamina au ramas fara nimic. Le-au rupt, caietele au fost facute franjuri, foile zburind prin salile de clasa si peste tot. Mihaela Vasilescu spune ca initiativa Primariei Negoi, in sarbatoarea Craciunului 2001, de a face cadouri copiilor de romi, in valoare de 30.000 de lei, este laudabila, dar efectul s-a vazut in scurt timp: „Atunci nu a lipsit nici macar unul, insa, cind a inceput semestrul II, nici unul nu a mai calcat pe la scoala. Cind este de primit ceva, nici unul dintre ei nu lipseste, dar cind este vorba despre scoala, pur si simplu este dezastru. Ne confruntam cu o situatie fara precedent, rezultatele la invatatura fiind foarte slabe.“ Si totusi, este inexplicabil procentul absolut de promovabilitate a examenului de capacitate, in urma celei de-a doua sesiuni.
Satra scolilor din Negoi
Ambele localuri de scoala din Negoi sint neimprejmuite, nu sint renovate, interiorul este murdar, iar grupurile sanitare infecte lasa imaginea de satra. Nu se poate vorbi de igienizare, ci, mai curind, de un focar de infectie. Directoarea coordonatoare spune ca intr-adevar cele doua unitati de invatamint trebuie imprejmuite, deoarece tinerii care se duc la discoteca de la Caminul cultural se imbata, vin in curtea scolii si isi fac nevoile pe unde apuca: „Au intrat in grupurile sanitare, au spart usile de nenumarate ori, au devastat totul. De fiecare data, facem eforturi destul de mari pentru repararea acestor usi sau inlocuirea lor, dar, in timp, s-a dovedit ca eforturile sint ineficiente si trebuie gasita o alta solutie de catre autoritatile publice locale impreuna cu politia. Sint atit de multi romi, incit nu este exclus ca la viitoarele alegeri locale sa avem primar din rindul acestei etnii. In prezent, exista in consiliul local un reprezentant al acestora, dar nu se simte nici o schimbare in sens pozitiv. Toti romii vor ajutoare, dar nu accepta in schimb nici un fel de responsabilitati.“ Viceprimarul Gheorghe Spaimus sustine ca, in Negoi, Caminul cultural corespunde din punct de vedere al salilor si ca exista o activitate frumoasa: „Avem o biblioteca buna, cu un fond de carte de 35.000 de volume.
Lunar, cetatenii au posibilitatea sa vizioneze un film in acest camin. Un cinematograf din Craiova raspunde cu promptitudine solicitarii noastre. In camin se tin serbarile elevilor si spectacole de sarbatori. De asemenea, exista si o discoteca la camin, iar muzica preferata de tineri este cea usoara. Toate programele sint supravegheate de noi si de politie. Nu s-au inregistrat incidente deosebite, mai ales ca sediul politiei este la doi pasi de camin.“ Intre timp, secretarul primariei l-a corectat pe vice, referitor la fondul de carte al bibliotecii, care era de zece ori mai mic: adica 3.500 de volume. Directoarea scolii spune ca la discoteci si in toate familiile de romi cintecele preferate nu pot fi altele decit manelele.
