Cimitirul din Plenita e la cheremul hotilor

„La noi, aici, pasarile se fura, vacile se fura, legumele se fura, toate se fura, numai saracia nu!“, spunea un localnic, incercind sa descrie realitatea satului Plenita. La cite „gainarii“ se intimpla zi de zi, si mai ales, noapte de noapte, multe nici nu mai ajung la urechile politistilor din Plenita. Si daca vara se fura mai greu si mai putin, ca e noaptea scurta si proprietarul usor de trezit, iarna putini batrini mai ies afara din casa dupa lasarea intunericului ca sa vada de ce latra ciinele. Iar furturile se tin lant si nu iarta pe nimeni, nici macar pe cei dusi dintre cei vii. Gardul cimitirului a cazut prada hotilor de lemne, crucile de aluminiu au disparut si ele, iar tiganii care au cumparat metalul „de ocazie“ l-au luat mai mult pe degeaba. Cel putin asa spun autoritatile locale din Plenita, care au vazut cum, noapte de noapte, gardul dispare bucata cu bucata, iar stilpii de metal si crucile de aluminiu se imputineaza vazind cu ochii. Enoriasii iau act de disparitia acestora, dar, in afara de reclamatii si neputincioase ridicari din umeri, nu au nimic de zis sau de facut. Bani in buget pentru a angaja paznici nu sint si, chiar daca ar fi, oamenii au vazut ca parca se fura mai abitir daca sint paznici; „hotii se simt provocati!“, a gasit explicatia un satean pasionat de psihologie. De cind a ramas fara gard, nu e fir de iarba in cimitir care sa scape de vitele satenilor care pasc in voie printre morminte. „Nu e normal sa se intimple asa ceva; am sesizat asta si in sedintele de consiliu local, si duminica la biserica, dar nimeni nu se implica! Pentru ca cimitirul se invecineaza cu tirgul de saptamina, vitele pasc in voie printre morminte. Si stilpii de fier si crucile de aluminiu au inceput sa se fure si sa ajunga pe la tiganii care comercializeaza fier vechi“, a spus Mihai Penga, consilier local. Desi oamenii vad ce se intimpla cu cimitirul lor, nimeni nu are o solutie sau o initiativa. Dar toti stiu cine e de vina: hotii!