11.4 C
Craiova
sâmbătă, 27 aprilie, 2024
Știri de ultima orăActualitateLord Robertson, secretarul general al NATO:

Lord Robertson, secretarul general al NATO:

Presedintii si primii ministri din tarile membre ale Aliantei vorbesc in nume propriu si au dreptul la opinia lor

Yves Brodeur, purtatorul de cuvint al NATO

– Care este pozitia NATO privind declaratia presedintelui Havel, care anunta desemnarea posibila a cinci tari care vor alcatui grupul care va fi invitat sa adere la Alianta cu ocazia Summit-ului de la Praga din 2002?

– Alianta Atlantica nu are de facut comentarii sau de luat nici un fel de pozitie asupra a ceea ce a afirmat domnul Havel. Ceea ce va pot spune insa este ca opinii personale, emise individual, nu corespund si nici nu pot fi interpretate ca reflectind pozitia colectiva pe care ar putea sa o ia aceasta Alianta, aceasta deoarece nu a fost luata inca nici o decizie privind subiectul respectiv. Doresc sa va asigur – si acesta este sensul lucrurilor pe care incerc sa vi le spun – ca, Alianta nu a adoptat inca o pozitie colectiva asupra tarilor care vor fi invitate sa ni se alature.

– Dar, in prezent, care este etapa in care se afla analiza procesului care va duce la o decizie finala la Praga?

– Dupa cum stiti, acest proces, ceea ce numim Programul de actiune individuala, Membership Action Plan, este unul care presupune mai multe etape care vizeaza, in esenta, sa ajute tarile candidate sa atinga anumite obiective care sa le permita atingerea standardelor organizatiei noastre in diferite domenii, atit politic, cit si militar, economic etc. Este vorba despre o analiza periodica. In fiecare semestru este realizat un raport si atunci tarile membre impreuna cu tarile candidate studiaza rezultatele obtinute, progresele inregistrate si sugereaza – citeodata fac unele recomandari – ce anume mai trebuie facut intr-un domeniu sau altul.

– Dat fiind faptul ca declaratia domnului Havel a provocat o serie de reactii la nivelul opiniei publice romanesti, ce mesaj direct din partea Aliantei aveti acum? Este cazul sa fim nelinistiti, putem incepe deja sa spunem ca, inca o data, sintem lasati pe dinafara, asa cum s-a spus deja in orele ce au trecut de la difuzarea textului respectiv?

– Nu cred ca exista motive de neliniste caci, asa cum v-am spus, nu a fost luata nici o decizie si nici nu va fi luata inaintea Summit-ului de la Praga, cind sefii de state si guverne se vor reuni pentru a hotari. Deocamdata, toate tarile candidate sint pe picior de egalitate si toate au aceeasi sansa de a intra in NATO. Mesajul asupra caruia trebuie sa ne concentram este ca trebuie continuate si concentrate eforturile si energiile asupra a ceea ce a mai ramas de facut, deoarece a mai ramas ceva de facut. Acest lucru este valabil pentru toate tarile candidate si nu este un comentariu care priveste in mod special Romania. Toate tarile candidate mai au ceva de facut. Secretarul general al NATO a fost recent in Romania, in cadrul unei vizite oficiale, si a spus in mod public ca felicita Romania pentru progresele realizate in mai multe domenii si a adaugat faptul ca au mai ramas lucruri de indeplinit, incurajind autoritatile romane sa continue pe acest drum. Acesta este mesajul: trebuie pastrata directia de mers si sa se continue treaba. Inca o data, in prezent nu a fost luata nici un fel de decizie.

Ioan Mircea Pascu

– In contextul discutiilor pe care le-ati avut aici, la Bruxelles, in cadrul Consiliului de parteneriat euroatlantic, cum puteti comenta recenta declaratie surprinzatoare a presedintelui Havel?

– Cred ca, de la bun inceput, trebuie sa plecam de la ideea ca asemenea lucruri vor mai fi de acum incolo si chiar se vor inmulti. Tarile candidate cauta sa-si delimiteze cercul de favoriti si vor face declaratii publice in speranta ca, in felul acesta, vor crea curentul de opinie favorabil pentru ca decizia finala sa reflecte aceste optiuni. Din punctul nostru de vedere, cred ca nu trebuie sa reactionam emotional, ci pragmatic si, din aceasta perspectiva, am si discutat cu factori responsabili din NATO, inclusiv cu secretarul general, care mi-a transmis cit se poate de clar ca nu a fost luata nici un fel de decizie si ca ramine perfect valabil ceea ce a declarat la Bucuresti. De altfel, Domnia sa i-a transmis acest lucru primului ministru al Romaniei, iar dl. Adrian Nastase a si folosit public aceste afirmatii dupa ce a obtinut acordul Lordului Robertson. Noi nu trebuie sa subestimam un anumit efect indirect al unor asemenea declaratii, deoarece un om politic cum este presedintele Havel are o inalta autoritate morala si foarte multa lume, chiar din zona Congresului american, ar putea sa-l asculte, chiar daca NATO considera ca declaratia aceasta nu este conforma cu ceea ce organizata ca atare si-a autoimpus ca regula de lucru. Din acest punct de vedere, cred ca daca linia noastra defensiva este de a face ca NATO sa-si respecte propriile angajamente, in sensul mentinerii competitiei in conditii de fairplay, in acelasi timp ar trebui sa avem si o linie activa, prin care sa ne gasim si noi oameni de greutate care sa mentioneze numele Romaniei.

– Este vorba numai despre lobby sau si despre gradul de pregatire pe care-l prezinta Romania in fata Aliantei, lucru pe care l-ati facut azi la Bruxelles?

– Am constatat acum ca NATO este foarte preocupat – si era firesc sa fie asa – de propria adaptare pentru a putea face fata acestor noi provocari care sint terorismul international sau, cum indemna secretarul de stat Donald Rumsfeld, gindirea de dupa terorismul international, respectiv ceea ce ni s-ar putea intimpla miine, primejdiile si noile amenintari din viitor…si, in felul acesta, sa incepem sa ne pregatim de acum. In interventia mea am aratat ca trebuie sa recistigam initiativa intelectuala in acest sector, sa nu o lasam sa fie in favoarea celor care vor cauta sa ne confrunte miine, in mod surprinzator, cu un cu totul alt tip de atac. Daca NATO gindeste acum totul prin prisma capacitatii de raspuns la amenintarile asimetrice, atunci si noi trebuie sa gindim in aceeasi maniera, iar schimbarile pe care le-am facut acasa si pe care le-am prezentat la Bruxelles vin in directia spre care se indreapta si Alianta, fiind deci posibil sa ne promovam interesul nostru, acela de a deveni membri ai NATO, actionind in consens cu schimbarile profunde pe care Alianta le opereaza in prezent. Sintem, in acelasi timp, intr-o pozitie de avantaj si dezavantaj. Trebuie sa afirmam ca Romania este, intr-un anume fel, mai mare decit toate celelalte state candidate laolalta, iar asta constituie un dezavantaj exact in aceeasi masura in care este si un avantaj. Daca insumam populatia celor cinci tari amintite de presedintele Havel, vom avea o cifra care ne duce la urmatoarea constatare: este mult ca numar de tari, dar este foarte putin ca substanta, ca masa care urmeaza sa schimbe ceva la nivelul Aliantei. Atunci, eu as vrea sa fim constienti ca, de acum incolo, trebuie ca la mesajul nostru politic sa adaugam ca Romania nu trebuie pedepsita deoarece este un stat mare. Asta nu inseamna, in nici un caz – si cred ca am dovedit acest lucru -, ca nu vom fi in stare sa facem reforma fortelor noastre armate sau nu vom putea sa ducem la bun sfirsit celelalte angajamente luate doar fiindca sintem o tara mare. Cred ca optica de tipul „mic si dragut“ nu vine in intimpinarea chestiunilor mari, de principiu, celor pe care se bazeaza democratia, care trebuie sa fie aceeasi pentru toata lumea. Valorile pe care le impartasim sint egale, asa cum egala este si dorinta noastra de a ne angaja in apararea lor.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS