„Romania trebuie sa-si ocupe locul in sistemul de organizare a securitatii in Europa“

– Cu foarte putin timp in urma, ati vizitat Romania pentru a constata la fata locului care sint rezultatele operatiunii „High Impact“ destinata, la nivel european, sa duca la o intarire considerabila a controlului frontierelor printr-o actiune coordonata de cooperare la nivelul continentului. Care sint rezultatele, cum credeti ca, acum si in viitorul apropiat, autoritatile romane pot contribui intr-o maniera eficienta la realizarea acestui deziderat comun european?

– Nu am fost pentru prima data in Romania si va pot spune ca, in comparatie cu prima vizita pe care am facut-o in tara dumneavoastra, de data aceasta am constatat o mai mare determinare in vointa de a participa la efortul UE si al tarilor candidate la realizarea unui spatiu comun de justitie si libertate in care va exista mai multa securitate si in care fluxurile migratorii vor fi mai bine controlate. Este un lucru foarte important deoarece, din pacate, Romania ramine o tara care ridica destul de multe probleme deoarece un numar inca prea mare de cetateni romani isi parasesc tara indreptindu-se catre tarile din Uniunea Europeana. Vin sa ceara azil, ceea ce nu prea are sens, si, bineinteles, din aceasta cauza, in urma procedurilor legale, primesc un refuz. Apoi, pentru ca Romania se gaseste pe o ruta de tranzit extrem de importanta, ruta folosita de destul de multi traficanti de persoane care, de altfel, folosesc si exploateaza si romani sau romance, in speranta de a-i putea integra in retelele de prostitutie din Europa Occidentala sau de a-i exploata din punct de vedere economic. Atunci cind vorbim despre situatia din Romania, ne referim la unul dintre nucleele foarte importante ale dispozitivului de aparare european. Operatiunea „High Impact“ era foarte importanta, in primul rind la un nivel simbolic: cred ca mai mult decit datele statistice, importante sint vointa si determinarea comuna de a actiona pe planul politienesc in scopul de a lupta impotriva acestor fenomene si in special impotriva traficului de persoane. Ma bucur sa constat, in acest sens, efortul important asumat de autoritatile competente din Romania. Cifrele sint importante, cu toate ca, va dati seama, anuntul demararii acestei operatiuni a atras atentia traficantilor care au grija sa afle tot ceea ce se petrece la frotierele noastre: in total, au fost retinuti 1.400 de emigranti clandestin si 34 de calauze. Ceea ce este important este ca in Romania au fost interceptati peste 150 de emigranti clandestin, multi dintre ei provenind din Turcia. Si numarul romanilor interceptati a fost important, deoarece este vorba despre 120 de persoane.

– Referindu-va la prestatia autoritatilor romane, ati folosit de doua ori termenul „determinare“. Din punctul dumneavoastra de vedere, este suficient? Ce mai asteptati in plus in colaborarea cu Romania si pe ce nivel?

– In primul rind, doresc sa spun ca realizez care este efortul extraordinar care i se cere Romaniei pentru a se pune la punct pe planul reglementarilor legale in raport cu standardele europene, structurindu-si atit serviciile de politie, cit si cele judiciare conform standardelor europene si, in plus, dificultatile care tin de organizarea teritoriului, controlul frontierelor nefiind niciodata ceva simplu. Pot spune ca au fost facute mari eforturi, dar ele trebuie continuate. Este incontestabil ca situatia poate si trebuie sa fie ameliorata. Este un diagnostic cu care sint de acord si autoritatile romane, care sint constiente de aceasta necesitate, actioneaza in acest sens.

– Considerati ca atit faptele de care vorbeati, cit si incontestabila vointa politica de a le continua sint argumente suficiente pentru a-i convinge pe colegii dumneavoastra din Consiliul de Afaceri Interne si Justitie sa decida suspendarea obligatiei de viza pentru cetatenii romani? Trebuie sa stiti ca, in prezent, aceasta este problema cea mai importanta pentru concetatenii mei atunci cind se gindesc la viitoarea aderare a tarii mele la UE…

– Nu sint decit presedintele in exercitiu al Consiliului, mai am doua luni de indeplinit aceasta functie, mai sint si reprezentantii altor 14 tari membre care au luat cunostinta de Raportul Comisiei Europene si care, ca si mine, pot sa constate eforturile care au fost facute si, impreuna, vom lua o decizie in luna decembrie. Doresc foarte mult ca Romania sa prezinte cel mai bun dosar posibil si acesta este motivul pentru care, cu prilejul vizitei mele in Romania, la Constanta, i-am propus ministrului roman de interne ca in tara dvs. sa fie trimisa o echipa tocmai pentru a completa acest dosar si de a-i da un maximum de sanse, astfel incit sa intruneasca adeziunea tuturor celor 15 state membre.

– In termenii standardelor europene, ceea ce ati vazut la Constanta este suficient, este bine? Ce s-ar putea face in plus?

– Aveam deja o echipa de politisti belgieni care se afla la Constanta si ei mi-au spus ca sint uimiti de disponibilitatea colegilor lor romani, dar ca, neindoielnic, mai trebuie facute multe eforturi pe viitor. Un exemplu este domeniul pregatirii profesionale, care sa le permita sa foloseasca optim toate tehnicile specifice posibile. Evident, politistii belgieni nu au vazut decit ceea ce se petrecea la Constanta, dar, fireste, problemele din Romania tin de tot ceea ce se petrece de-a lungul frontierelor exterioare, spre exemplu la cele cu Ucraina, dar, in aceeasi masura, si in interior. Stim bine ca exista un numar de bande organizate cu caracter criminal si care opereaza plecind de pe teritoriul roman. Iata de ce ansamblul serviciilor politienesti din Romania trebuie sa atinga un nivel inalt de profesionalism si de independenta, oferind toate garantiile posibile ca sint in afara oricarei posibilitati de manipulare.

– Vorbim despre toate acestea intr-un context cu totul nou, cel al luptei antiteroriste pe care UE o angajeaza pe toate planurile. Care credeti ca ar putea fi contributia concreta pe care o pot aduce in acest sens tarile candidate si in special Romania? Ma gindesc, in primul rind, la faptul ca la Bucuresti exista un Centru regional pentru combaterea crimei organizate, un instrument care se poate dovedi esential in sprijinul actiunii europene!

– Am vizitat acest centru, care este o initiativa excelenta in masura in care exprima constientizarea faptului ca, pentru a lupta in mod eficient impotriva criminalitatii organizate, trebuie sa facem schimb de informatii. Este primul lucru care trebuie facut. Criminalitatea organizata inseamna organizatii performante, extrem de mobile, dispunind de mijloace deosebit de importante si care cauta mereu sa identifice punctele slabe din dispozitivele noastre. Iata de ce cooperarea in domeniul informatiei, schimbul de informatii sint absolut esentiale. Pe plan concret, operational, cu ocazia presedintiei belgiene,

i-am invitat la reuniunea grupului de lucru a sefilor politiilor din UE, care se va desfasura in aceasta saptamina la Bruxelles, pe colegii lor din tarile candidate. Vor vorbi tocmai despre rezultatele operatiunii „High Impact“, despre modalitatile cele mai bune pentru lupta impotriva traficului cu persoane, vor analiza care sint problemele pe care le ridica acum controlul frontierelor (nu numai in ceea ce priveste pregatirea granicerilor, ci si eventuala constituire a unor echipe mixte), vor vorbi despre lupta impotriva terorismului si despre mijloacele concrete pentru ameliorarea cooperarii deja existente.

– In discutia care viza problema vizelor, fiecare dintre statele membre aduce propria sa experienta legata de eventuala prezenta a unor grupuri de infractori romani pe teritoriul sau. In acest sens, analizind situatia actuala, prin comparatie cu anii trecuti, cum caracterizati evolutia fenomenelor infractionale comise de romani pe teritoriul belgian? Se semnaleaza o crestere sau o descrestere a fenomenului?

– As spune ca exista un numar inca prea mare de cetateni romani care se gasesc pe teritoriul nostru fie in calitate de solicitanti de azil, fie in situatie ilegala. Este evident ca, foarte adesea, ei sint sub influenta directa a unor grupari sau bande organizate, mai ales de hoti care au atins, din pacate, un inalt nivel de performanta. Iata, de altfel, motivul pentru care colaborarea dintre politiile noastre reprezinta un factor absolut esential pentru a controla mai bine acest fenomen in Belgia si, in masura in care este posibil, pentru a impiedica plecarea acestora din Romania.

– Trebuie deci sa inteleg ca este vorba despre o curba ascendenta a acestui fenomen?

– Nu, problema este importanta de mai multi ani si ramine la acest nivel de importanta. Nu trebuie sa exageram dimensiunile sale, dar trebuie sa recunoastem ca este o chestiune dificila, care cere multa vigilenta si energie. Ceea ce este sigur este ca aceste fluxuri care provin din Romania si care au adesea caracter ilegal sint importante in raport cu ansamblul miscarilor de acest tip la nivelul intregului grup de tari candidate. Repet, o parte a acestor grupuri este formata din cetateni romani, altele au tranzitat prin Romania; multe grupuri de traficanti ajung in Romania dupa ce au trecut prin Turcia si au tranzitat Marea Neagra, iar altii ajung in tara dvs. venind prin Bulgaria. Romania se afla pe o ruta extrem de dificila, cea pe care o cunoasteti: ruta Balcanilor.

– Credeti ca in decembrie colegii dvs. vor discuta din nou toate aceste probleme sau, mai degraba, centrul de atentie va fi constituit de Raportul si de recomandarea Comisiei Europene?

– Nu, cred ca discutia va fi ampla, ca intotdeauna cind este vorba de chestiuni atit de serioase la nivelul Consiliului de Ministri. Cu atit mai mult, cu cit discutia are loc in contextul pe care il cunoasteti foarte bine, atunci cind fiecare dintre cetatenii europeni are mari temeri legate de problemele legate de securitate. Trebuie impacate doua aspecte: pe de o parte, vointa politica de a insoti si de a incuraja miscarile pozitive care sint realizate de catre autoritatile romane, dar, pe de alta parte, exista si nevoia de a face o analiza realista. Securitatea nu inseamna numai declaratii de intentie, inseamna si masuri concrete in teren, masuri de natura operativa, masuri foarte importante, pentru ca de ele depinde in mod direct securitatea fiecarui cetatean. As dori sa va mai spun ca, in acest caz, nu este vorba despre un reflex egoist din partea tarilor membre. Omologul meu roman mi-a spus, pe buna dreptate, ca aceasta chestiune a lipsei de securitate este o problema care se pune in Romania si ca este constient de faptul ca, daca nu se iau masuri, tara dvs. va fi din ce in ce mai confruntata cu aparitia unor asemenea fluxuri de migratie, care, adesea, sint insotite de fenomene de delincventa si criminalitate.

– Dar dvs., dupa experientele directe avute, sinteti convins ca in Romania exista o vointa politica reala de a merge pe acest drum? Le veti putea spune cu convingere acest lucru si colegilor dvs. europeni?

– Da, in plus, sint si constient ca nu este vorba doar despre declaratii de buna intentie, ci exista si o vointa reala de a le concretiza. Este limpede ca acest lucru presupune mijloace importante, presupune demararea unei politici de pregatire profesionala, impune lupta impotriva unor eventuale forme de coruptie, dar si echipamente adesea costisitoare (dar, in acest caz, UE aduce o contributie importanta)… Sint absolut convins de atitudinea autoritatilor romane, dar este limpede ca toate acestea necesita un minimum de timp pentru a deveni operationale si pentru a atinge eficacitatea pe care o dorim.

– Pina acum v-am adresat intrebari in calitatea dvs. oficiala, dar ultima intrebare ii va fi adresata cetateanului european Antoine Duquesne. V-as ruga deci sa le supuneti direct romanilor, deci viitorilor dvs. concetateni europeni, daca au o speranta sa poata calatori liber prin Europa dupa 1 ianuarie 2002…

– Sigur ca aceasta speranta exista si eu ma bucur la gindul ca, pe viitor, Romania va putea face parte pe deplin din Uniunea Europeana deoarece cu tara dvs. avem legaturi foarte puternice, foarte importante. Personal, cred ca evolutia Romaniei din ultimii ani este absolut spectaculoasa si remarcabila, ca aceste eforturi trebuie incurajate, dar, repet, nu este vorba sa i se faca un cadou Romaniei. Tara dvs. este un partener in toata puterea cuvintului, care trebuie sa-si ocupe locul in sistemul de organizare a securitatii din Europa. Acest lucru este important pentru tara dvs., este la fel de important pentru Europa, deoarece, miine, tara dvs. va asigura o parte a securitatii la frontierele noastre exterioare. Cred ca intotdeauna trebuie sa prevedem un timp pentru ca lucrurile sa fie facute si nu oricum, ci bine, astfel incit sa nu existe nici regrete, nici reprosuri. Deci, pentru a raspunde intrebarii dvs., cu siguranta ca am atit speranta, cit si vointa de a actiona in favoarea unei perspective pozitive. Dar, in acelasi timp, in Romania trebuie sa se inteleaga cit de mult rau produc imaginii si prestigiului tarii dvs. cele citeva mii de cetateni romani care nu respecta legislatia europeana si reglementarile existente in tarile membre, care circula ilegal, care vin aici sa ceara azil fara nici un motiv valabil, care cad in plasa unor organizatii criminale performante, care le spun ca aici e paradisul cind, de fapt, vor avea parte doar de disperarea si infernul retelelor de prostitutie sau de munca la negru. Dar majoritatea cetatenilor romani, cei care respecta legile si care vor dovedi ca sint gata sa respecte disciplina noastra comuna, sint bineveniti!