Cele citeva mii de hectare de teren necesare in judetul Dolj pentru reconstituirea dreptului de proprietate, conform Legii1/2000, au fost cedate de fostele IAS, prin protocoale de predare-primire, incheiate cu primariile interesate. Cei care trebuie sa primeasca terenurile cu titluri de proprietate si punere efectiva in posesie sint fostii locatori si actionari ai unitatilor agricole de stat si persoanele fizice carora trebuie sa li se completeze titlul de proprietate pentru ceea ce trece de zece hectare reconstituite conform Legii 18/1991. Pentru acesti beneficiari Comisia judeteana de aplicare a Legii fondului funciar a propus diferite amplasamente. Nu s-a tinut seama de distanta dintre primaria care reconstituie dreptul de proprietate si locul unde se afla terenul si nici de localitatea de domiciliu si locul unde se afla pamintul sau de calitatea slaba a pamintului pe care, cu ani in urma, oamenii au fost nevoiti sa-l dea sau li s-a luat in alte imprejurari.
Amarastii de Jos se duce la Redias-Olt, iar Botosesti-Paia se duce in Mehedinti
Pentru locuitorii din Amarastii de Jos si Amarastii de Sus sint necesare peste 2.000 de hec-
tare de teren, necesare pentru finalizarea punerii in posesie conform Legii 1/2000. Suprafetele se afla aproape in totalitate la fostul IAS Redias din judetul Olt. Proprietarii de la Botosesti-Paia, prin reorganizarile succesive si cedarile, respectiv preluarile de terenuri facute in anii cooperativizarii , isi regasesc pamintul in judetul Mehedinti, la fostul IAS Timna. Comuna Celaru trebuie sa preia aproximativ 308 ha tot de la fostul IAS Redias-Olt. Preluarea pamintului de la fostul IAS Redias-Olt este complicata, deoarece activele acestei unitati au fost vindute, iar pamintul a fost concesionat pe 49 de ani. In acest caz, statul a tras o mare pacaleala celor care au cumparat activele acestor unitati agricole, pentru ca majoritatea cumparatorilor s-au bazat pe cele citeva mii de hectare de teren pe care voiau sa le munceasca timp de 49 de ani. In cazul in care, prin redistribuirea pamintului, unitatile agricole de stat nu mai au in administrare terenuri, cumparatorii activelor se vor uita, se pare, la soare.
Proprietarii din Secu vor lua pamint la…Negoi
Daca proprietarii din Secu nu vor sa ia pamintul care li se cuvine la Negoi, adica la peste 150 km distanta, potrivit discutiilor din Comisia Judeteana, trebuie sa opteze pentru pamintul de la Gogosu, Sopot sau Terpezita. Pentru toti cei care ar trebui sa li se reconstituie dreptul de proprietate si pentru care nu mai exista pamint, comisia a propus sa fie trecuti pe lista cu despagubiri. In multe cazuri, oamenii refuza amplasamentele repartizate sau propuse de Comisia Judeteana pe motiv ca pamintul nu are aceeasi categorie de fertilitate ca pamintul care li s-a luat in urma cu 60 de ani. La Macesul de Jos, o parte din actionarii si locatorii fostului IAS vor primi pamint pe raza comunei Birca.
La Gingiova, situatia este si mai complicata, deoarece primaria figureaza in scriptele OCAOTA cu o rezerva de 109 ha care de fapt, in teren, nu mai exista. Pentru a aplica Legea 1/2000, Primaria Gingiova trebuie sa faca mai intii rost de suta de hectare din rezerva inexistenta si sa completeze cu 244 ha de la fostul IAS Portaresti. Paminturile preluate de primarii, prin protocol, de la unitatile agricole de stat sint, in majoritatea cazurilor, neproductive, formate din nisip si dune, fie prezinta hirtoape si ripe.
Daca procesele privind Legea 18/1991 inca nu s-au terminat si daca reconstituirea pe baza Legii 1/2000 se va face in acest mod, atunci actualii proprietari vor lasa mostenire, pentru citeva generatii, doar procesele.
