In urma cu 24 de ani, la Craiova a luat fiinta Statiunea de cercetare si productie pomicola Craiova, care se intindea pe o suprafata de 848 de hectare. In cadrul aceleiasi statiuni, in 1982, a inceput infiintarea celei mai mari plantatii de pruni din Romania, pe o suprafata de 350 ha, cu sistem de irigatii in panta. Infiintarea unui hectar de meri costa 65 de milioane de lei, iar a unui hectar de pruni, 50 de milioane de lei. Viata unui mar este de 20 de ani, iar a unui prun, de 24 de ani. In aceasta perioada tulbure prin care trece intreaga agricultura, statiunea este nevoita sa vinda cu 2.000 de lei kilogramul de prune si 3.000 de lei kilogramul de mere. Nici una dintre fabricile de alcool din judet nu cumpara fructe pentru tuica, preferind alcoolul si colorantii. Anul acesta, 182 ha de prun si 70 ha de mar au fost calamitate in proportie de 80%.
In 1977, la Craiova s-a infiintat Statiunea de cercetare si productie pomicola, pe o suprafata de 848 de hectare. Dupa aparitia Legii 18/1991, pe 33 de hectare de la Craiova si 114 hectare de la Lipov-Radovan a fost reconstituit dreptul de proprietate al cetatenilor, astfel incit suprafata statiunii s-a diminuat la 660 ha. Impotriva tuturor circotasilor, viata a demonstrat ca politica in domeniul agrar, de dinainte de 1990, a avut si parti foarte bune. Incepind cu 1982, in citiva ani, s-a infiintat cea mai mare si moderna plantatie de pomi fructiferi pe dealurile de la Podari. Tot atunci, plantatia de la Podari a fost dotata cu sistem de irigatii in panta, la acea vreme unic in Romania. Investitiile au fost uriase si, asa cum isi aminteste directorul de atunci al statiunii, ing. Marin Marghitu, s-a lucrat si ziua, si noaptea din constiinta, dar, cel mai adesea, de frica. In patru ani, dealurile podarenilor au inflorit, iar plantatia a intrat pe rod. In anii buni, prunii au dat opt tone de fructe la hectar si niciodata nu s-a pus problema lipsei de bani pentru tratamente sau a falimentului.
Vremurile s-au schimbat, dar pomii au ramas tot acolo
Dupa 1990, Statiunea de cercetare si productie pomicola Craiova a intrat si ea in degringolada care a cuprins agricultura. Statul, in dorinta de a transforma peste noapte societatile care-i apartineau in unitati de tip occidental, iar guvernantii, fiind prea ocupati cu pariurile cu agricultura, au lasat in voia sortii statiunile de cercetare. Directorul general, ing. Nicusor Marcu, povesteste cu nostalgie de vremurile in care se facea export de fructe de la Craiova in tarile occidentale: „Dupa transformarile din 1990, am facut export indirect de prune in Olanda, Finlanda, Fernania si Austria. Pe ultimele exporturi am luat si 4.500 de lei pe kilogramul de prune, un pret care ne permitea sa acoperim cheltuielile si sa putem sa reluam anul agricol. Pe linga faptul ca de mai multi ani suprafete mari de pomi sint calamitate ba de seceta, ba de grindina, nu ni se ofera la intern mai mult de 2.000 de lei pe kilogram. De fiecare data, ministerul nostru ne cere documente justificative de calamitate. Noi ne omorim sa le intocmim si ele ramin undeva in sertare. Nu mai avem pretentia sa ni se acopere calamitatile de la buget, dar macar sa ne scuteasca de o parte din datoriile noastre catre buget. Daca anul acesta am avut calamitate 182 ha de prun si 70 ha de mar in proportie de 80%, iar preturile fructelor sint, asa cum sint de unde sa platim datoriile?“
65 de milioane de lei un hectar de meri si 50 de milioane de lei un hectar de pruni
Din cauza costurilor mari de plantare si de intretinere pina la intratul pe rod al unui hectar de pomi fructiferi, practic, in Romania, este imposibil de infiintat o plantatie. Un hectar de pruni costa 50 de milioane de lei, iar unul de meri, 65 de milioane de lei. La acestea se adauga tratamentele, care ajung la 30 de milioane de lei pentru mar si 20 de milioane de lei pentru prun. Intr-un an bun, un hectar de pruni poate sa dea opt tone de fructe. Daca pretul de desfacere a unui kilogram de prune este 2.000 de lei, atunci pe un hectar de pruni se obtin circa 16 milioane de lei, bani care nu acopera nici macar costurile de intretinere a suprafetei recoltate. Si asta nu ar fi singura nenorocire daca macar la acest pret ar fi asigurata piata de desfacere. Cele mai multe fructe sint achizitionate de fostul VINALCOL Cluj la pretul de 2.000 de lei kilogramul. Producatorii de alcool din Dolj nu achizitioneaza fructe, fiind mult mai usor sa fabrice spirtoase din alcool si coloranti.
Daca lucrurile vor merge tot asa pe piata fructelor, statiunile pomicole din toata tara au toate sansele sa mearga pe urmele zootehniei romanesti…
