Opt foști ambasadori americani, printre care Adrian Zuckerman, Mark Gitenstein, Kathleen Kavalec și Jim Rosapepe, critică ideea unei păci obținute prin cedări teritoriale ale Ucrainei. Într-un editorial comun, publicat în Israel Hayom, diplomații compară riscurile unei asemenea abordări cu politica de conciliere față de Hitler din anii ’30 și avertizează că un acord impus Kievului ar putea încuraja noi agresiuni rusești.
Patru foști ambasadori ai Statelor Unite în România se numără printre cei opt diplomați americani care au lansat un avertisment public privind negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina. Adrian Zuckerman, Mark Gitenstein, Kathleen Kavalec și Jim Rosapepe au semnat, alături de alți patru foști reprezentanți ai diplomației americane, un editorial în care susțin că presiunile asupra Kievului pentru cedarea unor teritorii și acordarea unor concesii Moscovei nu vor aduce o pace durabilă.
Textul a fost publicat sâmbătă, 14 noiembrie, în cotidianul israelian Israel Hayom, în contextul negocierilor desfășurate în această săptămână la Abu Dhabi între reprezentanții Statelor Unite, Rusiei și Ucrainei.
Mesajul central al celor opt foști ambasadori este că o înțelegere rapidă, obținută prin recompensarea agresorului, riscă să pregătească terenul pentru un nou conflict. Diplomații invocă lecțiile celui de-Al Doilea Război Mondial și avertizează că o pace construită pe sacrificarea teritoriilor ucrainene ar putea slăbi securitatea întregii Europe.
„A exercita presiuni asupra guvernului ucrainean pentru a ceda teritorii Rusiei, oferindu-i în același timp stimulente lui Putin, înseamnă a transfera povara de pe umerii agresorului pe cei ai victimei”, susțin semnatarii.
Lecția anilor ’30: concesiile făcute agresorului pot încuraja noi atacuri
În editorial, foștii ambasadori invocă politica de conciliere practicată de marile puteri europene înaintea celui de-Al Doilea Război Mondial. Ei amintesc avertismentul lui Winston Churchill, potrivit căruia cel care face concesii unui agresor ajunge să „hrănească un crocodil, sperând că îl va mânca ultimul”.
Diplomații fac trimitere și la filosofia lui George Santayana: „Cei care nu își pot aminti trecutul sunt condamnați să îl repete”. Ei precizează însă că nu susțin că istoria se repetă întocmai și nici că orice lider autoritar de astăzi ar putea fi comparat direct cu Hitler. Avertismentul lor este că cedările teritoriale și concesiile nejustificate pot încuraja noi agresiuni.
„În timp ce încercăm să punem capăt agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, este esențial să îl vedem pe Putin așa cum este el în realitate, nu așa cum ne-am dori să fie”, afirmă semnatarii.
Aceștia amintesc că Rusia a încălcat angajamentele asumate în 1994 prin Memorandumul de la Budapesta, prin care Ucraina a renunțat la arsenalul său nuclear în schimbul unor asigurări privind respectarea suveranității și integrității sale teritoriale. Moscova a anexat Crimeea în 2014, a sprijinit separatiștii din estul Ucrainei și a lansat invazia pe scară largă în februarie 2022.
Foștii ambasadori atrag atenția și asupra declarațiilor făcute de trimisul special american Steve Witkoff, care l-a descris pe Vladimir Putin drept „un tip de treabă” și „extrem de inteligent”. În opinia lor, impresiile personale nu pot înlocui evaluarea comportamentului demonstrat de liderul de la Kremlin în ultimii ani.
Critici la adresa relaxării sancțiunilor impuse Rusiei
Editorialul critică și deciziile recente ale administrației Trump privind sancțiunile și comerțul cu produse petroliere rusești. Autorii fac referire la anunțul din octombrie potrivit căruia Rusia urma să furnizeze peste 300.000 de tone de motorină pieței americane și celei internaționale, precum și la suspendarea temporară a unor restricții americane asupra combustibilului rusesc.
Foștii diplomați consideră că astfel de măsuri reduc presiunea economică asupra Moscovei și pot afecta unitatea aliaților occidentali. Ei critică, de asemenea, informațiile potrivit cărora oficiali americani ar fi cerut în privat statelor baltice să își tempereze criticile publice la adresa Rusiei.
În opinia semnatarilor, relaxarea sancțiunilor și presiunile asupra aliaților transmit un mesaj greșit Kremlinului, într-un moment în care negocierile ar trebui să urmărească obținerea unor garanții reale de securitate pentru Ucraina.
„Suferința civililor nu trebuie să devină monedă de schimb”
Unul dintre cele mai ferme pasaje ale editorialului se referă la presiunile exercitate asupra Kievului pentru a accepta pierderi teritoriale.
„Ucraina nu a început acest război. Ea este țara al cărei teritoriu a fost ocupat și ai cărei cetățeni sunt uciși”, scriu foștii ambasadori. Ei avertizează că un acord care ar legitima cuceririle teritoriale ale Rusiei ar putea opri temporar luptele, fără să ofere însă garanții că Moscova nu va încerca să ocupe și alte teritorii.
Semnatarii consideră că o asemenea înțelegere ar putea încuraja amenințări și chiar atacuri împotriva statelor membre NATO, ceea ce ar crește riscul extinderii războiului și al unei implicări militare directe a Statelor Unite.
Diplomații atrag atenția și asupra atacurilor asupra civililor și a deportării copiilor ucraineni. „Suferința civililor nu trebuie să devină niciodată o monedă de schimb în negocierile dintre guverne”, subliniază aceștia.
În final, cei opt cer ca suveranitatea și integritatea teritorială să rămână principii centrale ale politicii externe americane, indiferent de partidul aflat la conducerea Statelor Unite.
Negocierile de la Abu Dhabi nu au rezolvat disputa teritorială
Avertismentul foștilor ambasadori vine după două zile de discuții mediate de Statele Unite la Abu Dhabi, între reprezentanții Rusiei și Ucrainei. Negocierile s-au încheiat fără un acord major, deși au fost anunțate progrese în discuțiile privind schimburile de prizonieri și alte chestiuni umanitare.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că negociatorii americani au discutat posibilitatea retragerii Ucrainei din Donbas în schimbul unei eventuale perspective de aderare la NATO. Liderul de la Kiev a respins cedarea teritoriilor și a susținut că orice înțelegere trebuie să includă garanții de securitate solide pentru Ucraina.
În paralel, Moscova a readus în discuție teme mai largi privind arhitectura de securitate europeană. Un material publicat de tabloidul german BILD, care citează un presupus plan rusesc, vorbește despre cereri precum preluarea întregului Donbas, demilitarizarea porturilor ucrainene și schimbări privind prezența NATO în statele baltice. Aceste prevederi trebuie tratate ca informații atribuite publicației, nu ca un acord sau un plan confirmat oficial.
Liderii Uniunii Europene s-au reunit vineri, 13 noiembrie, la Dublin și au discutat rolul Europei în negocierile privind Ucraina. Potrivit Consiliului European, reprezentarea europeană în viitoarele discuții ar urma să fie coordonată de instituțiile UE și de Franța, Germania, Italia, Polonia și Regatul Unit.
Președintele Consiliului European, António Costa, a reafirmat că securitatea Ucrainei și cea a Europei sunt inseparabile și că obiectivul rămâne obținerea unei păci juste și durabile.
Și cancelarul german Friedrich Merz a respins ideea unor negocieri privind securitatea continentului fără participarea statelor europene. În același timp, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a susținut că securitatea Europei ar fi mai mare în absența NATO.
Pentru cei opt foști ambasadori americani, miza negocierilor depășește însă oprirea luptelor din Ucraina. Ei avertizează că modul în care va fi încheiat războiul va influența securitatea europeană pentru mulți ani și că o pace obținută prin recompensarea agresiunii riscă să pregătească următorul conflict.
