Deficitul bugetar al României a ajuns la 78,3 miliarde de lei în primele nouă luni din 2026, față de 102,47 miliarde de lei în aceeași perioadă a anului trecut. Ponderea în PIB a scăzut de la 5,31% la 3,81%, potrivit datelor prezentate de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, care avertizează că presiunile bugetare rămân ridicate.
Ministrul susține că reducerea deficitului trebuie să continue fără sacrificarea investițiilor publice, într-un context în care statul are de gestionat cheltuieli în creștere, obligații financiare importante și incertitudini privind unele fonduri europene.
Veniturile au crescut mai rapid decât cheltuielile
În primele nouă luni ale anului, veniturile bugetare au crescut cu 11,9%, până la 522,69 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile au avansat cu 5,5%.
„Am redus deficitul cu 1,5 puncte procentuale din PIB față de anul trecut, adică cu peste 24 de miliarde de lei”, a declarat Alexandru Nazare, într-un comunicat al Ministerului Finanțelor, potrivit news.ro
Potrivit ministrului, încasările din TVA au crescut cu 24,8%, iar cele din contribuțiile de asigurări sociale cu 6,8%. În același timp, cheltuielile de personal au scăzut cu 4,43 miliarde de lei față de perioada similară din 2025.
Nazare a subliniat însă că ultimul trimestru al anului pune presiune suplimentară asupra bugetului și că este necesară menținerea controlului asupra cheltuielilor de funcționare.
Investițiile publice au depășit 107 miliarde de lei
Investițiile publice au ajuns la 107,77 miliarde de lei în primele nouă luni din 2026, cu 25,15 miliarde de lei peste nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut.
Ministrul afirmă că fondurile europene au finanțat peste 70% din investițiile publice din acest an, contribuind la reducerea presiunii asupra bugetului național. Veniturile din fonduri europene au crescut cu 39,8%, iar plățile pentru proiectele finanțate prin PNRR și alte programe europene au avansat cu 48,8%.
România a încasat până în prezent 13,27 miliarde de euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență și mai are de primit 6,43 miliarde de euro, aferente cererilor de plată nr. 5 și 6.
Validarea acestor cereri de către Comisia Europeană este importantă pentru asigurarea finanțării aferente jaloanelor și țintelor îndeplinite.
Nazare avertizează asupra riscurilor legate de fondurile europene
Ministrul atrage atenția că sumele alocate sau solicitate nu sunt echivalente cu banii efectiv încasați. Dacă o parte dintre fondurile prevăzute în PNRR nu va fi validată, presiunea asupra bugetului național ar putea crește, în funcție de cheltuielile deja efectuate și de obligațiile contractuale asumate.
În acest context, Ministerul Finanțelor a solicitat ministerelor de resort informații privind stadiul proiectelor, plățile restante și sursele de finanțare disponibile.
Nazare spune că fiecare investiție trebuie evaluată în funcție de ceea ce s-a realizat efectiv, de obligațiile de plată rămase și de posibilitatea finalizării proiectului în condiții realiste.
Dobânzile la datoria publică au crescut cu peste 10 miliarde de lei
O altă presiune asupra bugetului o reprezintă cheltuielile cu dobânzile, care au ajuns la 50,63 miliarde de lei în primele nouă luni din 2026, cu 10,69 miliarde de lei peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut.
Potrivit ministrului, creșterea reduce resursele disponibile pentru investiții și servicii publice. În perioada următoare, statul trebuie să gestioneze și alte obligații importante, inclusiv titluri executorii de peste 13 miliarde de lei scadente în 2026, necesarul de finanțare din sistemul de sănătate și solicitările de decontare aferente schemelor de compensare a energiei.
Bugetul pentru 2027, construit în funcție de resursele disponibile
Alexandru Nazare avertizează că rectificarea bugetară și construcția bugetului pentru 2027 vor fi dificile, în condițiile în care autoritățile trebuie să țină cont de cheltuielile permanente, contractele de investiții, eventualele indexări și angajamentele de apărare prin SAFE, respectând în același timp traiectoria de reducere a deficitului convenită cu Comisia Europeană.
„2027 este un an-cheie al ajustării fiscale, nu un an al creșterilor spectaculoase de bugete. Bugetele se vor construi pornind de la ceea ce putem finanța, nu de la ceea ce ne-am dori să cheltuim”, a precizat ministrul.
Acesta a avertizat că noi cheltuieli nu pot fi angajate fără identificarea surselor de finanțare și evaluarea efectelor asupra deficitului și datoriei publice.
Nazare a mai atras atenția că România continuă să aibă cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană și că o eventuală deteriorare a ratingului de țară ar putea duce la costuri mai mari de împrumut pentru stat, companii și, indirect, pentru cetățeni.
