Tribunalul București a respins luni cererea DIICOT de prelungire a arestului preventiv pentru Călin Georgescu și Ionel Rusen și a dispus înlocuirea măsurii cu controlul judiciar pentru 60 de zile. Cei doi vor putea fi puși în libertate numai după ce hotărârea rămâne definitivă, dacă nu sunt arestați sau reținuți în alt dosar.
Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale, rămâne deocamdată în Arestul Central, întrucât decizia instanței poate fi contestată de procurorii DIICOT. Mandatul său de arestare preventivă expiră pe 29 octombrie, potrivit hotnews.ro
Instanța a respins ca neîntemeiată propunerea procurorilor de prelungire cu 30 de zile a arestării preventive în dosarul în care Georgescu și Ionel Rusen sunt cercetați pentru presupusa înșelăciune a unui om de afaceri, cu un prejudiciu reclamat de 1,1 milioane de euro.
Potrivit soluției Tribunalului București, controlul judiciar va fi aplicat pentru 60 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii. Punerea în libertate va avea loc tot după rămânerea definitivă a deciziei, cu condiția ca inculpații să nu fie reținuți sau arestați în alte cauze.
Parcursul măsurilor preventive
Călin Georgescu a fost arestat preventiv pe 29 septembrie, după ce procurorii au contestat o decizie anterioară prin care fusese plasat sub control judiciar.
Pe 13 octombrie, Tribunalul București a admis cererea sa de înlocuire a arestului preventiv cu arestul la domiciliu. Decizia a fost însă contestată, iar Curtea de Apel București a respins definitiv solicitarea pe 23 octombrie, menținând măsura arestării preventive.
Și Ionel Rusen se află în arest preventiv. Curtea de Apel București i-a respins contestația pe 21 octombrie.
Acuzațiile din dosarul de înșelăciune
Călin Georgescu a fost reținut pe 21 septembrie, fiind acuzat de constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată. Acuzațiile urmează să fie analizate în cadrul procedurilor judiciare.
Ancheta a pornit de la o plângere depusă la DIICOT de omul de afaceri Răzvan Leu, din Buzău, care susține că a fost prejudiciat cu 1,1 milioane de euro.
Potrivit procurorilor, Leu l-ar fi cunoscut pe Georgescu prin intermediul unui prieten comun, Ion Negoescu. Ulterior, fostul candidat i-ar fi propus să participe la o afacere cu tranzacții de metale prețioase, pentru care era necesară o linie de credit de șase milioane de euro.
În acest context, Georgescu i l-ar fi recomandat pe Ionel Rusen, care l-ar fi pus în legătură cu cetățeanul italian Massimiliano Arena, prezentat drept reprezentant al unei bănci din Elveția.
Anchetatorii susțin că omul de afaceri ar fi fost convins să achite o garanție de un milion de euro, din care 100.000 de euro ar fi urmat să fie folosiți pentru finanțarea campaniei electorale a lui Georgescu. Ulterior, victimei i s-ar fi cerut să transfere încă 100.000 de euro, cu promisiunea că valoarea creditului putea fi majorată la 15 milioane de euro.
Împrumutul nu s-ar mai fi concretizat, iar omul de afaceri ar fi solicitat restituirea celor 1,1 milioane de euro, fără să își recupereze banii, potrivit acuzațiilor prezentate de procurori.
Discuții despre obținerea azilului în Italia
Potrivit unor stenograme din dosar publicate de HotNews, Călin Georgescu ar fi discutat cu Ionel Rusen despre posibilitatea obținerii azilului politic în Italia, inclusiv pentru persoane din anturajul său. În aceleași conversații ar fi fost abordate și găsirea unei vile în Toscana, precum și identificarea unui loc de muncă formal.
Informațiile fac parte din materialele prezentate în dosar și nu reprezintă, prin ele însele, o hotărâre judecătorească privind vinovăția inculpaților.
Citeşte şi: Tânăr din Strehaia, prins la volanul unei mașini neînmatriculate în Drobeta-Turnu Severin
