Moartea lui Viorel Păunescu închide un capitol din povestea unei generații care a traversat România comunistă, a prins schimbarea de după 1989 și a încercat să-și găsească locul într-o lume în care vechile reguli economice dispăreau, iar altele se construiau din mers. Fost sportiv de performanță, om de afaceri și președinte al clubului Steaua București, Viorel Păunescu a avut un parcurs care nu poate fi redus la o singură funcție sau la un singur domeniu.
Avea 91 de ani. S-a născut pe 11 iulie 1935, la Fărcășești, și a murit sâmbătă, 24 octombrie 2026. Numele său a rămas legat de fotbalul românesc, dar și de industria hotelieră, într-o perioadă în care turismul și afacerile din jurul marilor hoteluri bucureștene și de pe litoral au trecut prin transformări profunde.
Pentru Gazeta de Sud, dispariția sa are și o semnificație aparte. Viorel Păunescu era fratele omului de afaceri George Constantin Păunescu, patronul publicației, unul dintre numele cunoscute ale mediului de afaceri românesc de după 1990.
Înainte de afaceri a fost sportul
Înainte ca numele său să fie asociat cu hoteluri și cu conducerea unui club de fotbal, Viorel Păunescu a fost sportiv. A practicat handbalul în 11, o disciplină care avea să dispară treptat din prim-planul sportului românesc, și a evoluat la echipele bucureștene Steaua și Dinamo. A ajuns și la echipa națională.
Sportul din acea perioadă însemna disciplină, apartenență la o echipă și un sistem în care marile cluburi aveau o identitate instituțională puternică. Pentru Păunescu, experiența sportivă nu a rămas o simplă amintire din tinerețe. Avea să revină în lumea sportului dintr-o poziție diferită, în calitate de conducător, într-un moment în care fotbalul românesc se confrunta cu problemele tranziției economice.
În 1998, a preluat președinția clubului Steaua București. A rămas în această funcție până în 2003, într-o perioadă complicată pentru echipa din Ghencea. Fotbalul devenise între timp și o afacere, iar relația dintre cluburi, finanțatori, structurile statului și noile societăți comerciale era în plină schimbare.
Mandatul lui Viorel Păunescu s-a suprapus peste una dintre etapele care aveau să alimenteze, în anii următori, disputa privind identitatea Stelei, palmaresul și continuitatea echipei care câștigase Cupa Campionilor Europeni în 1986. A fost o perioadă în care fotbalul românesc încerca să se adapteze unei realități noi, în care tradiția și performanțele trecutului trebuiau să coexiste cu presiunea banilor și cu reorganizarea cluburilor.
Hotelurile, cealaltă parte a vieții sale
Dacă fotbalul i-a adus notorietate în rândul suporterilor, turismul și industria hotelieră au reprezentat o altă componentă importantă a activității sale. Viorel Păunescu a fost implicat în administrarea unor afaceri și unități hoteliere cunoscute, între care InterContinental și Lido, în București, și Rex, în Mamaia.
Hotelurile nu sunt doar clădiri în care oamenii își petrec nopțile. În anumite perioade ale istoriei românești, ele au fost locuri în care se întâlneau oameni de afaceri, oficiali, artiști și personalități din străinătate. Unele au devenit repere ale vieții mondene, iar altele au rămas legate de imaginea turismului românesc de pe litoral.
Viorel Păunescu și-a desfășurat activitatea într-un sector în care experiența practică, relațiile și capacitatea de administrare aveau o importanță majoră. După 1989, industria hotelieră a trebuit să se adapteze unei economii de piață, să atragă clienți și investiții și să răspundă unor așteptări diferite față de cele ale turismului din perioada comunistă.
Parcursul său profesional a fost legat și de această schimbare. A făcut parte din generația de oameni care au cunoscut vechile structuri economice și au continuat să lucreze într-un mediu transformat radical după căderea comunismului.
Fratele lui George Constantin Păunescu
Viorel Păunescu a făcut parte dintr-o familie ai cărei membri au activat în domenii diferite, de la turism și sport până la afaceri și media.
Fratele său, George Constantin Păunescu, s-a impus ca om de afaceri și a devenit cunoscut publicului și prin legătura sa cu Gazeta de Sud. Cei doi au avut trasee profesionale distincte, dar au făcut parte din aceeași familie, implicată în mediul economic românesc într-o perioadă de schimbări majore.
George Constantin Păunescu a fost asociat cu dezvoltarea unor afaceri în mai multe sectoare, în timp ce Viorel Păunescu și-a construit propriul profil public prin activitatea din turism și prin conducerea Stelei. Numele lor s-au intersectat astfel în istoria unei familii care a avut vizibilitate în România de după 1990.
Pentru Gazeta de Sud, această legătură de familie dă o dimensiune aparte știrii despre dispariția lui Viorel Păunescu. Dincolo de funcțiile pe care le-a ocupat și de numele sonore cu care s-a intersectat de-a lungul vieții, el a fost fratele lui George Constantin Păunescu.
Un om al mai multor lumi
Viorel Păunescu a traversat aproape un secol de istorie românească. A cunoscut sportul de performanță într-o epocă în care marile cluburi aveau o altă organizare, a lucrat în industria hotelieră și a ajuns la conducerea unuia dintre cele mai cunoscute cluburi de fotbal din țară.
A fost martorul unei Românii în care succesul profesional avea alte repere decât cele de astăzi și al unei perioade în care regulile economiei s-au schimbat într-un ritm accelerat. Unele dintre instituțiile și afacerile cu care a fost asociat au rămas repere ale vieții publice, în timp ce altele au trecut prin transformări și controverse.
Moartea sa readuce în atenție nu doar povestea unui fost președinte al Stelei sau a unui om de afaceri din turism, ci și biografia unei generații pentru care sportul, administrarea și afacerile au reprezentat moduri diferite de a participa la viața publică. Viorel Păunescu lasă în urmă un nume cunoscut în fotbal și în industria hotelieră și o poveste care se intersectează cu istoria unor instituții și afaceri importante din România ultimelor decenii.
Gazeta de Sud transmite sincere condoleanțe familiei îndoliate și tuturor celor care l-au cunoscut, l-au respectat și i-au fost alături de-a lungul vieții. Contribuția sa la sportul românesc și activitatea desfășurată de-a lungul anilor vor rămâne parte a amintirii sale. Dumnezeu să-l odihnească în pace!
Gazeta de Sud
