Ți s-a întâmplat să deschizi ochii dimineața, să te uiți la telefon și să descoperi că alarma urma să sune peste câteva secunde? Coincidența pare uimitoare, mai ales când se repetă. Explicația ar putea avea legătură cu ceasul biologic, cu obiceiurile noastre de somn și cu felul în care organismul se pregătește pentru începutul zilei. Nu este vorba despre un cronometru ascuns în creier, ci despre mecanisme biologice care ne reglează somnul și starea de veghe.
Ceasul biologic care ne reglează diminețile
Organismul uman funcționează după un ritm intern de aproximativ 24 de ore, numit ritm circadian. Acesta influențează somnul, temperatura corpului, secreția unor hormoni și nivelul de alertă pe parcursul zilei.
Potrivit Institutului Național de Sănătate din SUA (National Institutes of Health – NIH), ceasul biologic este influențat de alternanța dintre lumină și întuneric. Lumina contribuie la reglarea secreției de melatonină, hormon implicat în apariția somnolenței, și ajută organismul să se sincronizeze cu mediul.
Atunci când ne culcăm și ne trezim la ore apropiate în fiecare zi, organismul se obișnuiește cu acest program. În timp, ritmul intern poate favoriza trezirea în apropierea orei obișnuite, chiar și fără intervenția alarmei. Acest lucru nu înseamnă însă că organismul știe exact cât mai este până când telefonul va suna.
Cortizolul, implicat în pregătirea pentru o nouă zi
Un alt mecanism studiat de cercetători este legat de cortizol. Acest hormon este implicat în răspunsul organismului la solicitări și în reglarea mai multor funcții fiziologice.
În mod obișnuit, nivelul cortizolului urmează un ritm zilnic, iar după trezirea de dimineață se înregistrează adesea o creștere suplimentară, cunoscută drept răspunsul cortizolic la trezire. Aceasta se desfășoară, de regulă, în primele 30–45 de minute după trezire.
O analiză publicată în revista științifică Endocrine Reviews, semnată de Tobias Stalder și colaboratorii săi, arată că acest răspuns este reglat prin mecanisme complexe, în care intervin factori circadieni, de mediu și neurocognitivi. Cortizolul contribuie la mobilizarea resurselor organismului pentru activitățile care urmează.
Este importantă însă o distincție: creșterea cortizolului după trezire nu demonstrează că acest hormon este responsabil pentru faptul că ne trezim cu câteva secunde înainte de alarmă. Cele două fenomene pot avea legătură cu pregătirea organismului pentru activitate, dar nu trebuie confundate. (Stalder T. și colaboratorii, „The Cortisol Awakening Response: Regulation and Functional Significance”, Endocrine Reviews, 2025).
De ce ne trezim înaintea alarmei când avem ceva important de făcut
Uneori, trezirea pare să se sincronizeze cu o obligație importantă: un examen, o călătorie, o întâlnire sau pregătirea copiilor pentru școală. În asemenea situații, anticiparea evenimentului poate influența somnul și nivelul de alertă.
Dacă ne culcăm cu gândul că trebuie să ne trezim la o anumită oră, este posibil să devenim mai atenți la apropierea momentului respectiv. Spre finalul nopții, somnul poate fi mai ușor, iar trezirea poate apărea înainte ca alarma să se declanșeze.
Totuși, nu înseamnă că mintea calculează conștient secundele sau că fiecare trezire înainte de alarmă este provocată de grijile pentru ziua care urmează. Programul de somn, lumina, zgomotele din cameră și alți factori pot contribui la momentul în care deschidem ochii.
De ce nu se întâmplă în fiecare dimineață
Ceasul biologic nu funcționează izolat. Ora la care adormim, durata somnului, stresul și schimbările de program pot influența momentul trezirii. Dacă ne culcăm mult mai târziu decât de obicei, este posibil să nu ne trezim spontan la aceeași oră.
Contează și etapa somnului din care ne trezim. O analiză publicată în revista Sleep Medicine Reviews de Patricia Tassi și Alain Muzet arată că trezirea din somnul profund poate fi însoțită de o stare temporară de somnolență. De asemenea, de reducerea performanței cognitive. Fenomenul este cunoscut drept inerție a somnului.
Această cercetare nu explică direct trezirea înaintea alarmei. Însă arată că momentul și condițiile trezirii influențează felul în care ne simțim după ce deschidem ochii.
Este un semn că dormim bine?
Nu neapărat. Faptul că ne trezim înaintea alarmei poate fi compatibil cu un program regulat de somn, dar nu este, de unul singur, o dovadă că ne odihnim suficient.
Dacă ne trezim spontan, ne simțim odihniți și avem energie pe parcursul zilei, programul nostru de somn poate fi potrivit. În schimb, dacă ne trezim frecvent mult prea devreme, nu mai putem adormi sau suntem obosiți în timpul zilei, este bine să acordăm atenție calității somnului. Dacă problema persistă, putem cere sfatul unui specialist.
Cum ne putem ajuta ceasul biologic
Un program relativ constant de culcare și trezire, expunerea la lumină naturală dimineața și reducerea luminii puternice înainte de culcare pot contribui la reglarea ritmului somn–veghe. De asemenea, este important să ne acordăm suficient timp pentru odihnă și să evităm cafeaua seara, dacă observăm că ne afectează somnul.
Aceste obiceiuri nu garantează că ne vom trezi înainte de alarmă, dar pot susține un program de somn mai regulat.
Corpul se pregătește, dar nu prezice viitorul
Trezirea cu câteva secunde înainte să sune alarma este un fenomen familiar. Dar acesta nu are o singură explicație valabilă pentru toată lumea. Ritmul circadian, programul repetat și factorii care influențează somnul pot contribui la momentul trezirii.
Așadar, dacă deschidem ochii chiar înainte să auzim alarma, nu înseamnă că organismul are un simț exact al timpului. Mai degrabă, este posibil ca ritmul nostru biologic să fie deja sincronizat cu ora obișnuită de trezire. Iar ceea ce pare o coincidență uimitoare poate fi rezultatul mai multor mecanisme care lucrează împreună, în timp ce noi dormim.
Citeşte şi: Casa Carianopol și clădirea de pe strada Romain Rolland din Craiova intră în pregătire pentru reabilitare
