Economia României a înregistrat în ultimele două decenii una dintre cele mai rapide creșteri din Uniunea Europeană, însă acest progres a fost însoțit de dezechilibre economice importante care nu mai pot fi ignorate. Prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Leonardo Badea, consideră că modelul de dezvoltare care a susținut această evoluție și-a consumat resursele, iar viitorul depinde de creșterea productivității, digitalizare și utilizarea noilor tehnologii, în special a inteligenței artificiale.
Într-o analiză dedicată perspectivelor economiei românești, oficialul BNR arată că România a recuperat o mare parte din decalajul față de media europeană. Dacă în 2007 PIB-ul pe locuitor reprezenta doar 44% din media Uniunii Europene, în 2024 acesta a ajuns la aproximativ 79%, evoluție care reflectă unul dintre cele mai rapide procese de convergență din regiune.
Totuși, în clasamentul european România ocupă încă doar locul 18, ceea ce înseamnă că recuperarea decalajelor nu este încheiată, iar următoarea etapă va fi mult mai dificilă.
Modelul de creștere bazat pe costuri reduse și consum și-a atins limitele
Leonardo Badea explică faptul că perioada de după criza financiară mondială a oferit României condiții economice favorabile care astăzi nu mai există.
Dobânzile foarte mici, nivelul redus al datoriei publice, costurile salariale scăzute, investițiile străine consistente și fondurile europene au alimentat ani la rând dezvoltarea economiei. În prezent însă, inflația ridicată, costurile mai mari de finanțare și necesitatea reducerii deficitului bugetar schimbă complet regulile jocului.
În aceste condiții, spune oficialul BNR, România nu se mai poate baza pe aceleași motoare de creștere, iar productivitatea devine elementul esențial al dezvoltării economice.
Deși antreprenorii români sunt din ce în ce mai experimentați – firmele au o vechime medie de 16 ani, iar peste 86% dintre proprietari au studii superioare – economia continuă să fie afectată de numeroase vulnerabilități.
IMM-urile trebuie să investească în tehnologie pentru a deveni mai productive și mai competitive
Una dintre cele mai mari probleme identificate de BNR este gradul foarte redus de asociere între întreprinderile mici și mijlocii.
Aproape 59% dintre IMM-uri funcționează cu un singur asociat, iar doar 1,4% au mai mult de cinci acționari. Această fragmentare limitează dezvoltarea companiilor, reduce accesul la finanțare și face dificilă concurența într-o piață europeană extrem de competitivă.
În plus, multe firme continuă să se finanțeze prin credite furnizor sau împrumuturi de la asociați, deoarece nu îndeplinesc condițiile necesare pentru obținerea unui credit bancar.
Un alt risc îl reprezintă orientarea tot mai frecventă către creditele în euro, atrase de dobânzile mai mici. Potrivit lui Leonardo Badea, această strategie poate deveni periculoasă dacă apar fluctuații importante ale cursului de schimb, transformând un avantaj aparent într-o problemă de solvabilitate.
Prim-viceguvernatorul BNR subliniază că statul contribuie și el la dificultățile mediului de afaceri prin birocrația excesivă și lipsa de predictibilitate a politicilor publice, factori care descurajează investițiile și dezvoltarea pe termen lung.
România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană la utilizarea inteligenței artificiale
În opinia oficialului BNR, adevărata oportunitate pentru IMM-urile românești o reprezintă transformarea digitală și adoptarea inteligenței artificiale.
Un studiu realizat de Banca Reglementelor Internaționale arată că implementarea soluțiilor bazate pe inteligență artificială poate crește productivitatea muncii cu aproximativ 4%, fără efecte negative asupra numărului de angajați.
Beneficiile apar însă doar atunci când tehnologia este însoțită de investiții în software, baze de date și pregătirea angajaților.
La nivel european, aproximativ 20% dintre firme folosesc deja soluții bazate pe inteligență artificială, iar ritmul de adoptare s-a accelerat spectaculos în ultimii doi ani.
România rămâne însă pe ultimul loc în Uniunea Europeană. În 2025, doar 5,2% dintre companii utilizau astfel de tehnologii, deși procentul este în creștere față de anul anterior.
Leonardo Badea consideră că inteligența artificială poate democratiza accesul IMM-urilor la expertiză și poate pune la dispoziția acestora instrumente care până de curând erau accesibile doar marilor corporații.
Analize financiare complexe, studii de piață, optimizarea proceselor și luarea deciziilor pe baza datelor în timp real pot deveni instrumente obișnuite și pentru firmele mici, oferindu-le șansa de a se dezvolta mai rapid și de a concura pe piețele externe.
Un nou model economic pentru România
Potrivit analizei prezentate de prim-viceguvernatorul BNR, una dintre cele mai mari probleme ale economiei românești este faptul că foarte puține firme reușesc să treacă de la statutul de microîntreprindere la companie medie sau mare.
Digitalizarea și utilizarea tehnologiilor moderne ar putea reprezenta exact impulsul necesar pentru ca aceste afaceri să crească și să contribuie la dezvoltarea unei economii mai competitive și mai reziliente.
În concluzie, Leonardo Badea apreciază că IMM-urile rămân coloana vertebrală a economiei românești, iar viitorul lor depinde mai puțin de facilități fiscale și mai mult de investiții inteligente, inovare, digitalizare și valorificarea fondurilor europene. În opinia sa, acestea sunt elementele care pot pune bazele unui nou model de dezvoltare economică, sustenabil și capabil să reducă decalajele față de economiile dezvoltate ale Europei.
Citește și: DIICOT a destructurat o rețea care „fabrica” pensii. Prejudiciu de 7 milioane de lei
