Educația socioemoțională este considerată esențială pentru dezvoltarea copiilor de vârstă preșcolară de către majoritatea actorilor educaționali din România: 92% dintre cadrele didactice și 87% dintre părinți recunosc importanța acesteia. Cu toate acestea, un studiu recent arată că sistemul preșcolar nu oferă un cadru coerent și susținut pentru aplicarea ei, iar în grădinițe persistă probleme precum izolarea socială, extinderea comportamentelor de bullying și o responsabilitate difuză între adulți.
Concluziile apar în cercetarea integrată „Educația socioemoțională la vârsta preșcolară. Diagnoză națională și analiza de impact a programului Să fim prieteni – Fără bullying”, realizată de Organizația Salvați Copiii România, cu sprijinul Fundației OMV Petrom. Studiul reunește două analize majore: o diagnoză națională a fenomenului și o evaluare a impactului unui program implementat în peste 270 de grădinițe.
Bullyingul începe devreme: ce comportamente apar cel mai frecvent
Cadrele didactice semnalează ca principale probleme tendința de control asupra jocului (42%), manifestările emoționale intense precum furia și frustrarea (34%) și agresiunea fizică – lovire sau împingere intenționată (24%). În urma experiențelor agresive repetate, efectele cele mai frecvente observate la copii sunt izolarea socială, excluderea din jocuri (42%) și refuzul participării la activități (34%).
După implementarea programului „Să fim prieteni – Fără bullying”, s-au înregistrat progrese clare: compasiunea copiilor față de colegi a crescut de la 89% la 96%, comportamentul de împărțire de la 76% la 84%, iar grija față de copiii mai mici de la 86% la 91%.
Relația cu părinții, transformată din tensiune în parteneriat
Toți specialiștii formați în cadrul programului afirmă că au dobândit instrumente utile pentru prevenirea bullyingului, iar 64% spun că și-au îmbunătățit semnificativ colaborarea cu părinții. În același timp, crește cu 12% ponderea părinților care se simt mai capabili să-și ajute copilul să fie acceptat de grup.
După intervenție, cele mai mari progrese raportate de părinți sunt la comportamente dificile pentru vârsta preșcolară: generozitatea crește de la 73,6% la 91%, curajul de a lua apărarea altui copil de la 82,3% la 93,1%, iar respectul pentru ceilalți copii de la 84% la 93,6%.
Valorile promovate: consens și diferențe de percepție
Respectul este valoarea principală atât pentru cadrele didactice, cât și pentru părinți, iar responsabilitatea ocupă locul trei în ambele categorii. Diferențele apar la empatie și încredere: 52% dintre educatori plasează empatia pe locul doi, față de doar 19% dintre părinți, în timp ce 59% dintre părinți consideră încrederea a doua cea mai importantă valoare, comparativ cu 37% dintre cadrele didactice.
În ceea ce privește responsabilitatea pentru bullying, 75% dintre respondenți indică părinții, 50% grupul copilului, 48% copilul implicat, 42% cadrele didactice și 12% conducerea unității de învățământ. Majoritatea consideră că responsabilitatea este distribuită între mai mulți factori.
Intervențiile timpurii previn escaladarea violenței
Programul „Să fim prieteni – Fără bullying” răspunde direct problemelor identificate: 96% dintre educatori observă îmbunătățiri în bunăstarea emoțională a copiilor, iar autoreglarea comportamentală crește cu 12%. În plus, încrederea între părinții din aceeași comunitate educațională crește cu 20 de puncte procentuale.
„Educația socioemoțională nu este un element secundar al educației timpurii, ci fundația pe care se construiesc relațiile și siguranța emoțională. Intervențiile consecvente pot preveni escaladarea comportamentelor violente și pot crea punți reale de comunicare între părinți și educatori”, a declarat Gabriela Alexandrescu, președintele executiv Salvați Copiii România.
Amalia Fodor, director al Fundației OMV Petrom, subliniază că programul intervine în momentele cheie în care copiii învață să gestioneze emoțiile și relațiile, cu efecte nu doar în grădiniță, ci și în familie și comunitate.
Citește și: Bacterii ascunse în pietrele la rinichi: descoperire care schimbă modul în care este înțeleasă boala
