Despăgubirea de 5,7 milioane de euro legată de jaful major de opere de artă care a avut loc în ianuarie 2025, la Muzeul Drents din Assen, a fost achitată integral de guvernul olandez. Printre obiectele furate se numără piese de o valoare inestimabilă din patrimoniul românesc, inclusiv faimosul Coif de aur de la Coțofenești, potrivit presei din Olanda.
Ministrul interimar al Educației, Culturii și Științei din Olanda, Gouke Moes, membru al partidului BBB, a confirmat oficial informatia, printr-o scrisoare adresată Camerei Reprezentanților (Tweede Kamer) din Haga, scrie publicația olandeză NL Times.
Moes și-a exprimat speranța că obiectele furate vor fi recuperate
Documentul transmis ministrului Moes clarifică faptul că plata a fost efectuată către AON, un broker global de asigurări. Anterior, AON a fost entitatea care a virat suma de 5,7 milioane de euro direct către România (Muzeul Național de Istorie a României), după ce pierderea celor patru obiecte furate (coiful și cele trei brățări dacice) a fost evaluată pe baza valorii lor asigurate.
În scrisoarea adresată parlamentului, Moes și-a exprimat speranța că obiectele furate vor fi recuperate. El a scris: „În ciuda acordului financiar încheiat, acest eveniment rămâne o pierdere profundă pentru toți cei implicați în Olanda și România”.
Autoritățile olandeze și române continuă eforturile de localizare a pieselor. Potrivit acordului de garanție de stat, în cazul în care artefactele vor fi găsite, România va reintra în posesia lor, cu obligația de a returna suma de 5,7 milioane de euro, după deducerea eventualelor cheltuieli necesare pentru restaurare.
Ancheta condusă de o echipă comună de investigatori din ambele țări a dus la arestarea mai multor suspecți
Până în prezent, ancheta condusă de o echipă comună de investigatori din ambele țări a dus la arestarea mai multor suspecți, însă locația exactă a tezaurului rămâne necunoscută.
Cei trei bărbați reținuți în acest caz sunt Douglas Chesley W. (36 de ani), Bernhard Z. (35 de ani) și Jan B. (20 de ani), aceștia fiind bănuiți că au executat jaful prin utilizarea unor dispozitive explozive pentru a pătrunde în incinta muzeului. Ei au negat constant implicarea sau au refuzat să ofere detalii despre piesele furate.
Experții internaționali și-au exprimat temerea că obiectele din aur masiv ar putea fi greu de recuperat dacă au fost introduse pe piața neagră a colecționarilor privați sau, în cel mai pesimist scenariu, distruse pentru valoarea metalului. În prezent, dosarul rămâne unul dintre cele mai mari cazuri de furt de artă din Europa ultimilor ani.
Citeşte şi: Preşedintele Bulgariei, Rumen Radev, și-a anunțat demisia
