La Conferința ONU privind schimbările climatice – COP30, desfășurată la Belém, Brazilia, delegația României a avut un mesaj ferm: tranziția energetică trebuie să fie „justă, realistă și corectă”, astfel încât statele cu economii emergente să nu fie dezavantajate în raport cu țările dezvoltate.
Reprezentanții României au subliniat că sprijină obiectivele Acordului de la Paris și țintele europene de reducere a emisiilor, dar atenționează că ritmul transformării trebuie adaptat capacităților fiecărei economii.
Ministra Mediului: „Schimbările climatice sunt deja o realitate în România”
Ministra Mediului, Diana Buzoianu, prezentă la summit, a declarat că România resimte deja efectele schimbărilor climatice, de la secetă severă la instabilitate hidrologică și fenomene extreme care afectează infrastructura și comunitățile rurale.
Ea a punctat că investițiile în adaptare climatică, infrastructură verde, reziliență și digitalizare sunt esențiale pentru a proteja populația și economia. Oficialul român a cerut mai mult suport european și global pentru statele care se confruntă cu vulnerabilități crescute.
România mizează pe energie nucleară, regenerabile și captarea carbonului
Delegatul tehnic al țării a reafirmat că România își bazează tranziția pe un mix energetic divers, care include:
- energie nucleară (reactoarele noi de la Cernavodă și tehnologiile SMR),
- energie regenerabilă, mai ales eoliană și solară,
- tehnologii de captare și stocare a carbonului,
- modernizarea rețelelor de transport al energiei.
Potrivit delegației, aceste investiții pot reduce emisiile fără a afecta securitatea energetică și competitivitatea industrială.
Tensiuni la nivel global: presiuni, promisiuni și proteste
În timp ce delegațiile discută accelerarea reducerii emisiilor, ONG-urile prezente la Belém avertizează că multe țări nu își respectă angajamentele. Organizații internaționale cer implementarea rapidă a mecanismelor de sprijin pentru statele cele mai vulnerabile la schimbările climatice.
În Brazilia au avut loc chiar și proteste, unele tensionate, din partea activiștilor de mediu care acuză guvernele că încetinesc tranziția și că nu protejează suficient comunitățile indigene și ecosistemele critice.
Apelul Vaticanului: responsabilitate morală față de generațiile viitoare
Delegația Vaticanului, prin mesajul Papei Leon al XIV-lea, a transmis că tranziția energetică trebuie privită nu doar ca o necesitate tehnică, ci ca o responsabilitate morală: „Lumea are obligația de a proteja creația și generațiile viitoare”.
Mesajul a fost apreciat de mai mulți delegați europeni, inclusiv de reprezentanții României.
Ce urmează: negocieri dificile privind finanțarea climatică
În următoarele zile, discuțiile se vor concentra pe fondurile pentru tranziție energetică și adaptare climatică. România, alături de alte state din Europa Centrală și de Est, pregătește un set de propuneri privind distribuirea echitabilă a fondurilor în funcție de nivelul de dezvoltare și vulnerabilitate.
Oficialii români au declarat că o tranziție rapidă este necesară, dar doar una „corect calibrată” poate evita costuri sociale și economice majore.
Citește și: Australia: Ciclonul Fina se apropie de coasta de nord, autoritățile emit avertizări
