Federația „Solidaritatea Sanitară” cere modificarea reglementărilor privind timpul de lucru și recunoașterea burnout-ului ca boală profesională.
Nouă din zece medici care efectuează gărzi sunt în risc de epuizare profesională, potrivit unui studiu național realizat de Centrul de Cercetare și Dezvoltare Socială „Solidaritatea” (CCDSS), la solicitarea Federației „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR). Cercetarea, desfășurată între 30 octombrie și 6 noiembrie 2025 pe un eșantion de 1.100 de medici, scoate la iveală un fenomen grav, cu impact direct asupra siguranței actului medical.
Profesioniști dedicați, dar epuizați
Datele arată că 4 din 10 medici sunt în risc mare de epuizare profesională, iar 5 din 10 în risc mediu, ceea ce înseamnă că aproape toți medicii care efectuează gărzi sunt expuși burnout-ului.
Cele mai afectate specialități sunt:
Terapie intensivă coronarieni (UTIC), Reumatologie, Chirurgie vasculară, Neurologie, Oncologie medicală, Pediatrie, Hematologie, Urologie și Urgență (UPU).
În plus, medicii tineri (25–34 de ani) sunt cei mai vulnerabili, cu un nivel foarte ridicat al epuizării profesionale. „Avem o generație de profesioniști tineri, dedicați, dar care se consumă rapid, lucrând mult peste limitele sănătoase”, se arată în raport.
Gărzi care ajung la 30 de ore de muncă continuă
Potrivit FSSR, principala cauză a epuizării este programul de lucru excesiv. O gardă standard înseamnă minimum 24 de ore de activitate continuă, iar în unele cazuri ajunge la 30 de ore fără pauză reală de odihnă.
De asemenea, timpul săptămânal și lunar de lucru depășește frecvent limitele legale stabilite de directivele europene privind securitatea și sănătatea în muncă.
„Aceasta nu este doar o problemă de confort, ci una de siguranță. Medicii obosiți sunt mai predispuși la erori, iar pacienții pot deveni victime indirecte ale lipsei de odihnă”, atrag atenția reprezentanții Federației.
FSSR cere modificarea legislației și măsuri concrete de prevenție
Federația „Solidaritatea Sanitară” solicită revizuirea urgentă a Ordinului Ministerului Sănătății nr. 870/2004, care reglementează timpul de lucru al personalului medical. Printre măsurile propuse se numără:
- reducerea numărului de ore de muncă continuă;
- acordarea unei zile libere post gardă;
- compensare reală pentru timpul lucrat;
- planificarea echilibrată a gărzilor;
- programe de prevenire și recuperare a epuizării profesionale.
De asemenea, Federația solicită recunoașterea burnout-ului ca boală profesională, astfel încât medicii afectați să poată beneficia de sprijin și protecție legală.
Burnout-ul, un risc ocupațional real
Jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) confirmă că garda la locul de muncă este integral timp de muncă, inclusiv perioadele inactive. Deși această prevedere a fost transpusă în legislația românească în 2016, efectele ei asupra pensiilor și recunoașterii efortului medical rămân limitate.
„Medicii care efectuează gărzi lucrează echivalentul a peste 60 de ani de activitate profesională, dar fără recunoașterea corespunzătoare a efortului depus”, arată FSSR.
Date disponibile pentru prevenție
Prin platforma BATEREP, datele privind riscul de epuizare profesională pot fi consultate de unitățile sanitare și organismele profesionale, pentru implementarea unor măsuri de prevenție și protecție psihologică a personalului medical.
Într-un sistem sanitar deja tensionat, concluzia cercetării este clară: Medicii români nu cer privilegii, ci protecție reală. Pentru ca sănătatea celor care ne îngrijesc să nu devină, la rândul ei, o urgență.
Citește și: Programul „Start în educație” aduce muzica în grădinițe
