Cercetătorii de la Universitatea Binghamton (SUNY) au adus dovezi experimentale revoluționare despre mecanismul fizic din spatele formării ridurilor. Studiul, publicat în Journal of the Mechanical Behavior of Biomedical Materials, confirmă pentru prima dată, pe probe ex-vivo, cum întinderea și contracția pielii duc la apariția ridurilor.
Ce s-a descoperit
Echipa condusă de inginerul biomedical Guy German a analizat porțiuni de piele preluate de la persoane între 16 și 91 de ani. Prin folosirea unui tensometru de forță redusă, s-a reprodus stresul mecanic pe care pielea îl întâmpină în viața de zi cu zi. Rezultatele au arătat că, odată cu vârsta:
- Pielea se contractă mai intens lateral atunci când este întinsă longitudinal, ceea ce provoacă rugarea – un fenomen similar cu cel care apare când tricoul favorit e folosit prea mult.
- Ridurile devin mai adânci și mai late – deformările sunt mai proeminente la nivelul suprafeței pielii.
- Pielea își pierde volum atunci când este supusă tensiunii, din cauza pierderii de fluide – ceea ce confirmă că are și o comportare poroelastică.
- Coeficientul Poisson a crescut peste 0,5 în probele mai în vârstă, indicând o scădere volumetrică la extindere, potrivit www.sciencealert.come.
Un concept simplu: „Silly Putty” aplicat pielii
German compară comportamentul pielii cu jucăria elastică Silly Putty: dacă o întinzi într-o direcție, se îngustează în cealaltă. La fel se întâmplă și cu pielea atunci când căptușeala sa elastică cedează.
„Pe măsură ce îmbătrânești, acea contracție devine mai mare. Și dacă pielea ta este contractată prea mult, se îndoaie. Așa se formează ridurile.”
Mai mult decât doar o confirmare
Până acum, modele teoretice bazate pe structura dermică și degradarea ei (colagen, elastină) sugerau un comportament mecanic similar. Dar nimeni nu testase empiric pe piele umană reală. Studiul actual oferă un cadru solid, bazat pe probe reale și cuantificări precise.
Implicatii și perspective practice
Industria cosmetică: Acum, în loc să se concentreze doar pe regenerarea colagenului, se pot dezvolta tratamente care să reducă contracția transversală și să mențină hidratarea dermului, limitând pierderea de volum.
Protecție solară: Expunerea excesivă la ultraviolet accelerează deteriorarea mecanică similară îmbătrânirii cronologice. Folosirea protecției solare — chiar la locul de muncă în aer liber — este esențială pentru a încetini procesul.
Cercetare biomedicală mai amplă: Mecanismele identificate ar putea fi relevante și pentru alte țesuturi — de exemplu, pentru înțelegerea formelor complexe ale creierului.
Cadru teoretic modern: Modelul adaugă un suport experimental esențial teoriei Misrepair conform căreia fibrele elastice sau colagenice se schimbă cu timpul prin înlocuire defectuoasă, generând tensiune neuniformă.
Concluzie
Studiul reprezentază un pas major în demistificarea modului în care ridurile apar fizic. Avem în sfârșit dovezi concrete: pielea îmbătrânită se contractă excesiv sub tensiune, se deshidratează și se ridează. Înțelegerea acestor procese mecanice oferă o fundație solidă pentru tratamente inovatoare, eficiente și bazate pe știință.
Glosar de termeni
- Tensometru de forță redusă – instrument folosit pentru a întinde sau comprima materiale cu forțe foarte mici, pentru a observa deformările delicate.
- Contracție transversală – fenomen prin care, atunci când întinzi un material într-o direcție, acesta se micșorează în direcția perpendiculară.
- Coeficientul Poisson – mărime fizică ce măsoară cât de mult se contractă un material pe lateral atunci când este întins; valori peste 0,5 indică pierdere de volum.
- Poroelasticitate – proprietatea unui material de a conține lichide și de a permite deplasarea acestora atunci când materialul este deformat.
- Stratum corneum – stratul exterior al pielii, alcătuit din celule moarte și keratină, care devine mai rigid cu vârsta.
- Colagen – proteină structurală din piele, responsabilă pentru fermitate și elasticitate, care scade odată cu îmbătrânirea.
- Elastină – proteină care conferă elasticitate pielii, permițându-i să revină la forma inițială după întindere.
- Riduri ale râsului – denumire comună pentru ridurile de expresie din jurul ochilor și gurii, cauzate de mișcări repetate ale feței.
- Modelul „Silly Putty” – comparație pentru comportamentul pielii: la întindere, se subțiază și se contractă lateral, fenomen mai pronunțat la pielea îmbătrânită.
Citește și: Cum îți pregătești corpul de vacanță: 4 terapii moderne pentru detox, vitalitate și regenerare
