Pe 11 august 1775, observatorii de pe baleniera Herald au observat ceva ciudat în apele de pe coasta Groenlandei, scrie descopera.ro. O goeletă cu trei catarge, numită Octavius, aparent acoperită cu gheață și zăpadă, se îndrepta spre ei, fără un echipaj vizibil. Să fi fost Octavius una dintre acele „corăbii fantomă” despre care se spune că ar cutreiera apele?
Însoțit de patru dintre oamenii săi, căpitanul de pe Herald, Warren, s-a urcat pe misterioasa navă pentru a investiga. Ceea ce au găsit cei 5 oameni era demn de scenariul unei povești de groază. 28 de marinari morți, înghesuiți în paturi, ca și cum ar fi vrut să se protejeze de frig. De asemenea, o femeie și un copil, perfect păstrați împreună; un marinar, înghețat pentru totdeauna într-o încercare zadarnică de a aprinde un foc pe punte.
Iar în cabina căpitanului l-au găsit pe comandantul navei. Acesta încă stătea la biroul lui și își scria ultima însemnare în jurnal pentru acea călătorie blestemată, relatează IFL Science.
Cea mai veche poveste cu corăbii fantomă
Însemnarea din jurnal era datată 11 noiembrie 1762. Echipajul ar fi fost mort de 13 ani.
Cel mai intrigant amănunt dintre toate, însă, a fost ultima locație înregistrată a navei: 75°N 160°V, la aproximativ 402 kilometri nord de locul pe care îl cunoaștem acum drept Utqiagvik, Alaska. Octavius, se părea, făcuse imposibilul. Navigase cu succes prin Pasajul de nord-vest. Acesta lucru s-a întâmplat cu aproape un secol înainte ca orice altă navă să o poată face. Și făcuse asta fără niciun echipaj viu la bord.
Cel puțin, asta spune legenda. Dar există vreun adevăr în această poveste? Sau este doar o altă poveste cu fantome, precum cea a lui Davy Jones și a corabiei Olandezul zburător, spusă pentru a-i speria pe cei tineri cu privire la marea crudă și capricioasă?
Adevărul plictisitor este că aproape sigur nu este altceva decât o legendă. Cea mai veche referire la Octavius pare să vină din jurul anului 1828, la mai bine de jumătate de secol după presupusa sa descoperire, în revista literară americană The Ariel.
Deși pot fi găsite versiuni anterioare, cu nava redenumită Gloriana sau chiar fără nici un nume, și cu călătoria navei mutată de la Pasajul de nord-vest la Marea Baltică. Povestirile ulterioare au botezat nava Jenny. Soarta ei este pecetluită în întregime de cealaltă parte a planetei, dar toate celelalte detalii rămân aceleași. Cu alte cuvinte, a fost întotdeauna doar o poveste cu corăbii fantomă a marinarilor.
Corăbii fantomă care s-au dovedit a fi reale
Însă fascinația secolelor al XIX-lea și al XX-lea pentru corăbii fantomă, care bântuie apatic marginile planetei în căutarea unei misiuni blestemate, nu a venit de nicăieri. Există unul sau două cazuri în istorie în care așa-numitele „nave fantomă” s-au dovedit a fi reale.
De exemplu, vasul HMS Terror. Și aceasta a fost o navă care se pare că a dispărut în timpul unei căutări nefaste a Pasajului de nord-vest. Aceasta ar fi luat cu ea peste 120 de vieți, dar și pe nava sa soră, HMS Erebus.
Pe măsură ce mările au înghețat în jurul navelor, acestea s-au blocat rapid. Echipajele le-au abandonat în speranța de a merge în siguranță spre sud. Dar având doar rații de proastă calitate pentru a se întreține și mii de kilometri de teren pustiu înghețat între ei și salvare, toți au murit. Echipele de căutare ulterioare au găsit doar scheletele lor și jurnalele care înregistrau decesul.
Distruse inițial de vremea arctică în 1848, Erebus și Terror au devenit subiectul unuia dintre cele mai mari mistere maritime ale lumii până la descoperirea lor în 2014 și, respectiv, 2016. La fel ca Octavius, navele au fost aparent înghețate în timp. „Terror era într-o stare impecabilă“, a declarat atunci pentru CNN purtătorul de cuvânt al Fundației de Cercetare Arctică, Adrian Schimnowski. „Dacă ai putea să o ridici din apă și să pompezi apa afară, probabil ar pluti din nou”, a mai spus el.
