Europa militează pentru concediul de paternitate, iar România a început încet, dar sigur, să se alinieze normelor externe. Tot mai mulţi taţi au renunţat la serviciu în favoarea creşterii copilului, în timp ce femeile se întorc la lucru pentru a-şi continua cariera sau pentru a nu-şi pierde locul de muncă, poate mai bine plătit decât cel al soţului.
În prezent, din cei 3.976 de beneficiari doljeni ai concediului postnatal, peste 800 (aproape 19%) sunt bărbaţi. S-au dus timpurile când femeia, pentru o anumită perioadă, uneori chiar şi trei ani, era degrevată de obligaţiile de la locul de muncă pentru a se putea dedica îngrijirii bebeluşului, până când micuţul putea fi înscris la creşă. Societatea modernă occidentală solicită în prezent ca ambii părinţi să se facă „vinovaţi“ de educarea, îngrijirea şi creşterea copilului. Acest model a fost adoptat în ultimii ani şi în România, mulţi tătici renunţând temporar la profesie pentru a se ocupa de odrasle. 20% din românii care la ora actuală primesc indemnizaţie pentru creşterea şi îngrijirea copilului sunt bărbaţi. Aproximativ 40.000 de bărbaţi au renunţat temporar la serviciu în favoarea creşterii copilului, dar şi pentru a oferi soţiilor şansa de a-şi continua cariera. „Periodic, numărul femeilor, dar şi al bărbaţilor aflaţi în concediu de creştere a copilului se schimbă. Mulţi depun cerere să intre în concediu de creştere a copilului, alţii, ca să se întoarcă la muncă şi să primească astfel stimulentul. Din numărul total al persoanelor aflate în concediu de creştere a copilului, peste 400 de femei şi aproximativ 150 de bărbaţi au solicitat întreruperea plăţii concediului pentru a se întoarce la muncă“, a menţionat Florin Simcelescu, director adjunct al Agenţiei Judeţene pentru Prestaţii Sociale Dolj.
Modelul nordic
Dacă în ţara noastră putem discuta de doar câţiva ani despre concediu de paternitate, în afara graniţelor lucrurile sunt mult mai evoluate. Cei mai avansaţi din acest punct de vedere sunt nordicii, care au chiar o lege a paternităţii, intrată în vigoare în urmă cu peste şapte ani. Societatea încurajează această practică, mai ales că indemnizaţia pentru creşterea copilului este foarte generoasă. Anul trecut, în Islanda, toţi tăticii au ales să stea acasă trei luni cu copilul, fiind plătiţi cu 80% din salariu. Şi în Danemarca bărbaţii preferă să schimbe scutece decât să muncească, părinţii danezi având chiar posibilitatea să-şi împartă concediul de un an. În acest fel, ambii părinţi sunt câştigaţi, asistând, pe rând, la fiecare moment din dezvoltarea micuţului. Şi în Norvegia se acordă o atenţie deosebită persoanelor care vor să îmbine cariera cu viaţa de familie, fiind chiar stimulate să aducă pe lume bebeluşi. Aici programul alocaţiilor le permite părinţilor să stea fără probleme acasă chiar şi un an, pentru a avea grijă de bebeluş. Ei sunt motivaţi şi financiar, un norvegian aflat în concediu de paternitate încasând cel puţin 29.390 de coroane (aproximativ 3.740 de euro) pe lună.
Majoritatea statelor europene au o politică socială foarte bine pusă la punct atunci când vine vorba despre familie. Măsurile s-au impus mai ales din cauza faptului că rata natalităţii a scăzut foarte mult, iar populaţia a intrat într-un proces de îmbătrânire accentuat. În Luxemburg, de exemplu, pentru concediul de maternitate sau paternitate se acordă cel puţin 100 de euro pe săptămână, timp de patru luni. În cazul suedezilor, s-a stabilit că perioada concediului de paternitate poate fi de 450 de zile, în primul an tatăl primind 80% din salariu.
Românii pot primi 85% din salariu pentru a-şi creşte bebeluşii
Începând cu 1 ianuarie 2009, persoanele care, în ultimul an anterior naşterii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri profesionale supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiază de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la doi ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la trei ani, precum şi de o indemnizaţie lunară în cuantum de 600 de lei sau, opţional, în cuantum de 85% din media veniturilor realizate în ultimul an.
Pot beneficia de aceste prevederi şi persoanele care se află în plată la data intrării în vigoare a prezentei legi.
