România şi Bulgaria stau cel mai prost la capitolul anticorupţie în Europa de Est

După aderarea la UE, instituţiile anticorupţie din noile state membre sunt marginalizate şi lăsate fără puteri, cele mai spectaculoase cazuri fiind cele ale României şi Bulgariei scrie revista britanică The Economist.
"Pentru oficialii corupţi din Europa Centrală şi de Est, rareori viaţa a fost mai bună. Aderarea la UE a produs mari şi tentante rezerve de bani publici, numai buni de a fi furaţi. Iar instituţiile anticorupţie din regiune se dovedesc a fi ştirbe, marginalizate sau pur şi simplu înfrânte", potrivit The Economist.
"Cele mai mari probleme sunt în România şi Bulgaria, cele mai noi state UE, ale căror aparentă inabilitate sau lipsă de voinţă de a combate corupţia la nivel înalt a dus la atenţionări publice acerbe de la Bruxelles", continuă publicaţia britanică.
"La nici trei luni după ce a aderat la UE în 2007, guvernul român a dat-o afară pe Monica Macovei, un ministru ferm care a atacat frontal fenomenul corupţiei. Succesorul ei a încercat să-l concedieze pe procurorul care îi cerceta pe sponsorii săi politici. Actualul ministru este un fost avocat al Gazprom. Obstacole procedurale au blocat toate cazurile de corupţie la nivel înalt. Investigarea foştilor miniştri necesită acum aprobarea Parlamentului, trimiţând fiecare caz înapoi la punctul de plecare. Deşi România are cel mai prost scor din UE în indicele Transparency International, guvernul pare mai degrabă determinat să-şi atace criticii decât corupţia", apreciază The Economist.
"Bulgaria, de asemenea, preferă vorbele în locul acţiunii. Multiplele agenţii anticorupţie sunt prost coordonate sau nici măcar nu funcţionează. Niciun caz de corupţie la nivel înalt nu s-a încheiat cu o condamnare, nici măcar una din cele 120 de crime la comandă din 2001 încoace nu a fost soluţionată. Oficialii UE (şi majoritatea bulgarilor) consideră că crima organizată a ajuns în cele mai înalte cercuri ale guvernului. Demisia forţată a ministrului de interne Rumen Petkov, în luna aprilie, nu a schimbat prea multe. Bruxelles-ul ia acum în considerare blocarea finanţărilor de miliarde de euro şi anularea recunoaşterii sentinţelor bulgare", arată analiza revistei britanice.
"Agenţii inventate special nu pot compensa un sistem judiciar plin de procurori şi judecători escroci, timizi sau neexperimentaţi. Într-adevăr, în ţările guvernate prost, o agenţie anticorupţie puternică poate agrava problema: puterile speciale şi privilegiile pot fi abuzate din motive venale sau pentru a regla conturi politice", mai scrie The Economist, dând exemplul Poloniei.
"Combaterea corupţiei funcţionează doar dacă administraţia publică este simplificată până la punctul în care luarea de mită devine nenecesară sau extrem de suspectă. Acesta a fost secretul succesului în Estonia, probabil cea mai curată ţară din regiune. Dar majoritatea statelor esteuropene trebuie încă să-şi reformeze birocraţiile care oferă multe oportunităţi intermediarilor ce oferă scurtături în schimbul unor beneficii materiale. Pe măsură ce competitivitatea sa economică se erodează, Europa de Est nu-şi mai poate permite o proastă guvernare. Votanţii sunt în general deziluzionaţi de politica postcomunistă. Cu toate acestea, de la Marea Baltică la Balcani, nici măcar politicienii cu cele mai şocante acuzaţii de corupţie nu par a avea de suferit la urne. Cam ca în Italia, de fapt", conchide The Economist.