„Şi mâine e o zi“ încetează să mai fie o posibilitate pentru aproape 3.000 de români pe an. Depresia sau dispe-rarea îi conduce spre ştreang, una dintre cele mai folosite metode de sinucidere, după cum arată datele Institutului Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici“. În lume, statisticile vorbesc despre un act suicidal la fiecare 40 de secunde.
Un raport asupra numărului de sinucideri între anii 1996 şi 2008, realizat de INML, evidenţiază evoluţia acestui tip de moarte violentă la nivel naţional. Dacă acum 13 ani numărul persoanelor care-şi luau singure viaţa era de 2.933, la trecerea dintre milenii, în 2000, el atingea 3.967, fiind anul în care s-au înregistrat cele mai multe sinucideri din această perioadă. Pornirea spre gestul fatal s-a temperat în ultimul timp, astfel încât în 2007 au avut loc 2.705 de astfel de acte, iar în 2008, numărul a fost de 2.802. Un studiu recent, publicat în revista britanică The Lancet şi preluat de Mediafax, arată că un milion de persoane, cel puţin, se sinucid în fiecare an, în întreaga lume, ceea ce înseamnă că o persoană moare la fiecare 40 de secunde. Suicidul reprezintă a zecea cauză a mortalităţii pe plan mondial. În Europa, spun datele, rata acestuia este, în general, mai ridicată în ţările nordice. Un efect al latitudinii asupra ratei sinuciderilor a fost evidenţiat de studii efectuate în Japonia, care au sugerat existenţa unui anumit impact avut de durata luminozităţii zilnice asupra psihicului uman.
Alt studiu, realizat de data aceasta de Universitatea britanică York, expune faptul că adolescenţii din ţările nordice sunt printre cei mai fericiţi tineri din lume. Suedia este pe locul doi în clasament, urmată de Norvegia, Islanda, Finlanda şi Danemarca. În ceea ce priveşte situaţia românilor, copiii de aici se pare că sunt printre cei mai nefericiţi din Europa.
Locul decide metoda
Monitorizarea acestui tip de moarte arată că, în cele mai multe ţări, persoanele în vârstă sunt cele mai afectate, deşi, în ultimii 50 de ani, procentul tentativelor de sinucidere a crescut şi în categoria tinerilor. Rata sinuciderilor atinge un prag maxim primăvara şi în special la bărbaţi. Acelaşi studiu publicat în revista britanică expune faptul că, în ţările dezvoltate, numărul bărbaţilor care se sinucid este de două ori mai mare decât cel al femeilor, iar această diferenţă tinde să se mărească în viitor.
Materialul din The Lancet precizează şi faptul că numărul sinucigaşilor şomeri este mult mai mare decât al celor care lucrează. În general, s-a constatat că bărbaţii apelează la metode considerate violente – spânzurare sau arme de foc, în timp ce femeile preferă metode mai „blânde“, cum este otrăvirea. Dacă în Statele Unite sunt preferate armele de foc, în zonele rurale din ţările în curs de dezvoltare se apelează la ingestia pesticidelor, mult mai accesibilă ca metodă.
Articolul menţionează şi cauzele care accelerează comiterea gestului, problemele de sănătate mintală constituind un factor de risc major. 90% dintre persoanele care îşi pun capăt vieţii au suferit de tulburări psihiatrice şi de depresie. Sunt enumerate antecedentele în familie, care dublează acest risc pentru femei, maladiile – precum cancerul, SIDA sau scleroza în plăci.
75% dintre sinucigaşi apelează la ştreang
Institutul Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici“ arată într-un raport că metoda cel mai des folosită de românii care se sinucid este cea prin spânzurare, în proporţie de 75,9%, aceasta fiind urmată de cea prin intoxicaţie – 9% sau prin precipitare – 5,5%.
În ceea ce priveşte zonele cu incidenţă mare a sinuciderilor, Institutul de Medicină Legală Craiova a declarat 13,3 sinucideri pe an la 100.000 de locuitori, în timp ce Harghita are cel mai mare număr de cazuri – 28,8, iar în Argeş, cifra este… 0.
