Deficitul de proteine este o problemă tot mai întâlnită de medici în cazul pacienţilor. Aceasta este generată de dietele care nu conţin suficiente legume, precum şi de faptul că adesea se preferă mâncatul la fast food, în detrimentul meselor gătite acasă, sănătoase şi bogate în proteinele de care corpul nostru are nevoie. Deficienţele de proteine apar odată cu instalarea iernii, motiv pentru care este important ca de-a lungul sezonului rece să fie acordată o atenţie în plus sănătăţii, prin consumul cât mai corect de alimente pe bază de proteine.
Proteinele din organism sunt defalcate în aminoacizi, care intră în compoziţia muşchilor şi a sângelui, necesari pentru formarea acestora. Proteinele au un rol important în refacerea ţesuturilor – proces important în vindecarea rănilor, leziunilor. Totodată, proteinele contribuie la întreţinerea corespunzătoare a sistemului imunitar. Pentru că acţiunea acestora este esenţială pentru desfăşurarea anumitor funcţii din organism, se recomandă consumarea unei cantităţi adecvate de proteine, zilnic. În anumite situaţii, deficitul de proteine favorizează apariţia mai multor afecţiuni.
Proteinele complete sunt acele surse de proteine care conţin cantităţi adecvate din cei nouă aminoacizi esenţiali, pe care corpul tău nu-i poate produce. Există 22 de aminoacizi diferiţi, din care organismul poate să producă singur 13. Cei nouă, pe care nu îi poate produce, se numesc aminoacizi esenţiali şi trebuie obţiniţi din alimentaţie.
Lipsa proteinelor poate duce la apariţia unor boli
Zilnic, copiii au nevoie de 150 g proteine, iar adulţii, de 200 g. Kwashiorkor, kwashiorkor marasmic, marasmul şi malnutriţia protein-calorică sunt boli severe, cauzate de deficitul de proteine. Totodată, un regim alimentar care nu asigură necesarul zilnic de proteine favorizează apariția următoarelor afecţiuni: cancer mamar, cancer de colon, frecvenţa cardiacă scăzută, boli cardiovasculare, anemie etc. Deficitul de proteină trifuncţională (deficitul de LCHAD) este o boală rară care apare atât la copii, cât şi la adulţi. Lipsa proteinelor din organism este considerată una dintre cauzele majore care favorizează apariţia următoarelor afecţiuni: boli cardiovasculare, cancer de colon, cancer mamar şi osteoporoză. Deficitul congenital de proteină C sau S stă la baza afecţiunilor de coagulare, determinând un risc crescut pentru formarea cheagurilor de sânge, tromboză.
Simptome ale lipsei de proteine din organism
Poftele constante pentru alimentele de bază non-nutritive (carbohidraţi, dulciuri, cofeină, ciocolată, bomboane, produse de patiserie sau chips-uri) scot în evidenţă instabilitatea nivelului de zahăr din sânge. Cu toate acestea, nu toată lumea cu pofte are deficit de proteine, dar este demonstrat ştiinţific faptul că deficitul de proteine şi zahărul instabil din sânge se află în strânsă legătură.
Organismul stochează o mare parte din rezervele sale de proteine în lichidul sinovial din jurul articulaţiilor, care urmează să fie folosite pentru a reconstrui muşchii şi articulaţiile după efort fizic intens. Atunci când una dintre proteine este cu deficit, din această rezervă se înlocuieşte respectiva proteină. Ca urmare, articulaţiile devin rigide şi muşchii se contractă. Acest tip de durere nu răspunde la îngrijirea standard musculoscheletală, asemenea durerilor obişnuite care se tratează astfel.
Simptomele deficienţei severe de proteine
În momentul în care te confrunţi cu una sau mai multe dintre aceste simptome, ar trebui să te gândeşti că ai un deficit serios de proteine ce îţi vor afecta viaţa: umflături, subţierea firelor de păr sau căderea părului, alergii, piele uscată, oboseală cronică, vindecări lente, dureri de cap, stări de greaţă, leşin, depresie sau anxietate.
Este destul de greu să ai o carenţă de proteine dacă urmezi o dietă variată şi echilibrată. Dacă organismul tău nu primeşte suficiente proteine, este posibil să nu consumi suficiente calorii, urmezi o dietă nesănătoasă sau te confrunţi cu posibile dezechilibre digestive. Dacă urmezi o dietă cu puţine calorii, organismul tău va utiliza proteinele pentru energie în loc să contribuie la întărirea imunităţii, dezvoltarea masei musculare, păr şi unghii sănătoase.
Carnea, sursă importantă de proteine
Cei mai mulţi oameni îşi iau necesarul zilnic de proteine (46 de grame pe zi în cazul femeilor şi 56 de grame în cazul bărbaţilor) din alimentele pe care le consumă (cu precădere carne).
Opinia generală este aceea că organismul poate procesa doar o anumită cantitate de proteine la o masă şi nu permite pentru nimic în lume consumul unei cantităţi mai mari de proteine peste cea „standard“. Nu este întocmai adevărat. Putem consuma, în principiu, câte proteine dorim, nu există o limită maximă cu care ne naştem sau pe care ne-o stabileşte cineva din oficiu sau obligatoriu.
Toate proteinele consumate se vor digera fără probleme, dar nu înseamnă că o cantitate mare este şi mai bună. De aceea, 30 – 35 de grame de proteine la o masă este, în general, acceptată ca fiind cantitatea cea mai potrivită pentru o sinteză cât mai bună. De asemenea, cu cât cantitatea este ceva mai scăzută, cu atât îi va fi mai uşor sistemului tău digestiv să se ocupe de ea!
Cantitatea corectă de proteine depinde de mai mulţi factori, inclusiv cât de multă mişcare faci, vârsta, masa musculară şi starea de sănătate.
