Alergiile alimentare sunt de multe ori tratate cu superficialitate de părinți. Alimentația s-a schimbat, preferințele copiilor la mâncare sunt altele, iar astăzi avem foarte multă hrană procesată industrial, ambalată și tratată pentru a rezista cât mai mult la raft.
În cazul copiilor, alergiile alimentare netratate pot să degenereze. De exemplu, din cauza alergiei la ou, 46 la sută dintre copii pot să dezvolte alergie și la acarienii din praful de casă. Astfel, micuții trebuie investigați nu numai alimentar, ci și respirator, anual, pentru a preveni apariția altor boli alergice, cum sunt rinita și astmul. Există însă și multe studii clinice care demonstrează influenţa decisivă a intoleranţei alimentare în apariţia sindromului de colon iritabil.
Experții estimează că alergiile alimentare afectează 4 până la 8% dintre copii. Iar cifrele au crescut, chiar cu 50 de procente în ultimii zece ani, potrivit unor estimări.
Medicii spun că alergiile sunt din ce în ce mai severe și mai greu de controlat, iar părinții aduc târziu copiii la medicul alergolog. Dacă, în cazul celor care suferă de alergie alimentară, produsele incriminate sunt evitate toată viaţa, când vine vorba de intoleranţa alimentară, acestea trebuie scoase din regimul zilnic în funcţie de gradul de reacţie al organismului, după care sunt reintroduse treptat, în cantităţi mici. Pentru o intoleranţă de gradul +1 sau +2, alimentul incriminat va fi eliminat din dietă timp de una-trei luni. Dacă gradul de intoleranţă este +3 sau +4, perioada de excludere este de șase-opt luni.
Cum se manifestă alergia alimentară?
Principalii alergeni alimentari care declanșează boala la copii sunt proteinele din laptele de vacă, albușul de ou, făina. În schimb, pentru adulți, nucile de orice tip, merele, piersicile și citricele stau la baza alergiilor. Și predispoziția genetică este una dintre principalele cauze. Atunci când copiii sunt alergici la mâncare, organismul lor tratează mâncarea ca pe un invadator și lansează atacul sistemului imunitar. Uneori, organismul creează un anticorp numit IgE, o proteină ce poate detecta mâncarea. Dacă cel mic mănâncă alimentul din nou, anticorpul transmite sistemului imunitar al copilului să elibereze substanțe precum histamina pentru a lupta cu „invadatorul“. Aceste substanțe cauzează reacții alergice, ce pot fi ușoare sau severe.
De obicei, simptomele apar la câteva minute sau chiar la două ore după consumul unui anumit aliment. Copilul se poate plânge că are mâncărimi, iritație sau senzație de arsură în zona limbii sau cavității bucale, sau doar spune că își simte gura diferit. Poate exista o senzație de mâncărime la urechi, pot apărea erupții sau pot fi întâmpinate dificultăți la respirație. Bubițele în jurul gurii sau în alte părți ale corpului pot indica și ele alergii alimentare.
Dacă cel mic suferă o reacție alergică severă, acest lucru îi poate amenința viața.
Totuși, în unele cazuri, reacțiile alergice la alimente, precum eczema sau problemele gastrointestinale ca voma și diareea, sunt cronice sau în desfășurare. Eczema constă în apariția pe fața, brațele, trunchiul sau picioarele copilului a unor bubițe sau porțiuni de piele uscată și solzoasă.
Copiii pot avea o reacție alergică la un aliment chiar dacă l-au consumat înainte fără nicio problemă
Așadar, un copil care moștenește tendința de a fi alergic la ouă ar putea să nu aibă o reacție alergică în primele câteva dăți în care le consumă, însă simptomele își vor face apariția în cele din urmă.
Atenție! Primele dăți în care copilul este expus la un ingredient pot fi acelea în care acesta s-a aflat într-o combinație cu altceva, de exemplu, ouăle, laptele și nucile măcinate într-un fursec.
Apoi, există un tip specific de alergie alimentară care afectează mai ales bebelușii. Poartă denumirea de sindromul de enterocolită indusă de proteine alimentare (SEIPA) și generează reacții gastrointestinale, precum vomă și diaree în exces și deshidratare. Este rar întâlnit, dar poate fi foarte grav.
Simptomele severe ale SEIPA se manifestă, de obicei, la două-trei ore după ce bebelușul mănâncă. Mergeți la medicul specialist cu copilul dvs.!
Laptele de vacă sau de soia (de tip formulă) și proteinele din laptele matern reprezintă cei mai frecvenți factori declanșatori ai SEIPA în prima lună de viață. Odată ce bebelușul începe să consume mâncare solidă, orezul și ovăzul sunt principalii vinovați, deși orice proteină alimentară poate fi responsabilă. SEIPA poate fi dificil de diagnosticat (nu există un test alergologic standard pentru acesta). Majoritatea bebelușilor cu SEIPA se vindecă în primii ani ai copilăriei.
La ce alimente ar putea fi alergic copilul?
Este posibil ca micuțul să fie alergic la orice aliment, însă aceste opt grupe de alimente sunt responsabile pentru 90 la sută din alergiile alimentare: ouă, lapte, arahide, grâu, soia, nuci provenite din arbori (precum nucile, nucile braziliene și nucile caju), pește (precum tonul, somonul și codul) și crustacee (ca homarul, creveții și crabul).
Alergiile se moștenesc?
Copilul dumneavoastră poate moșteni tendința de a avea alergii, însă nu neapărat un anumit tip de alergie. De exemplu, dacă suferiți de febra fânului, alergii la animale de companie sau la alimente, și copilul dumneavoastră prezintă 50% șanse să dezvolte un tip de alergie, posibil diferit de alergiile pe care le aveți. Această probabilitate crește la 75% atunci când ambii părinți suferă de alergii.
O alergie alimentară poate apărea la orice vârstă. Un copil cu alergie alimentară este de două până la patru ori mai predispus să aibă alte alergii sau afecțiuni corelate, precum dermatita sau astmul, decât copiii care nu sunt alergici.
Este posibil ca alergiile alimentare să dispară pe măsură ce copiii cresc?
Sunt multe cazuri în care alergiile la lapte, ouă, soia și grâu dispar în timpul copilăriei.
De obicei, alergiile la arahide, nuci, pește și crustacee sunt mai de durată decât alte alergii alimentare.
sursa: prodieta.ro
