Ministerul Sănătăţii a emis un proiect de ordin care prevede obligaţia ca la finalul intervenției chirurgicale asistenta medicală să confirme verbal numărarea instrumentelor, a bureţilor şi a acelor, considerate „factori de risc în erorile medicale“. Dacă numărul nu va coincide cu cel iniţial, echipa medicală „va intra în starea de alertă“.
În dezbatere publică pe site-ul Ministerului Sănătății (MS) se află, de ieri, două proiecte de ordin care vizează activitatea de chirurgie. Primul se referă la aprobarea listei de verificare a procedurilor chirurgicale şi are ca scop creșterea calității și siguranței serviciilor medicale furnizate pacienților. Proiectul prevede şi măsuri care vizează creșterea siguranței serviciilor de anestezie, evitarea infecțiilor în chirurgie și stimularea comunicării între membrii echipei medicale (pentru a nu mai apărea situaţii de pacienţi operaţi eronat).
Potrivit noului act normativ, coordonatorul listei de verificare va confirma în mod verbal datele personale ale pacientului, tipul de procedură planificată, precum și zona anatomică unde urmează să fie realizată procedura. În cazul unor proceduri care implică zone (structuri, părți) multiple, acestea trebuie evidențiate individual. În plus, se va verifica şi semnarea consimțământului de către pacient. „Chiar dacă aceste informații sunt repetitive, subliniem faptul că această etapă este esențială, astfel încât echipa medicală să nu efectueze o procedură chirurgicală eronată asupra pacientului. În cazul pacienților care se află în imposibilitatea de a-și exercita consimțământul, al minorilor și persoanelor fără discernământ, se va lua legătura cu un membru al familiei sau cu reprezentantul legal al acestora. În cazul urgențelor, procedurile chirurgicale se pot realiza fără consimțământ obținut anterior, prin consensul echipei medicale“, se arată în proiectul supus dezbaterii publice.
Medicii trebuie să verifice inclusiv gunoiul şi draperiile
Următorul pas în parcurgerea listei de verificare a procedurilor chirurgicale impusă de MS se referă la verificarea echipamentelor de către medicul anestezist prezent în operaţie, şi anume a aparatului de anestezie, a aparatului de ventilație mecanică, a medicației și a evaluării preoperatorii a riscului anestezic asupra pacientului. „Coordonatorul listei de verificare sau un alt membru al echipei medicale va solicita ca toți membrii să confirme numele pacientului, procedura chirurgicală care urmează să fie realizată, zona anatomică unde urmează să se intervină, precum și poziția pacientului, dacă este relevant pentru procedura chirurgicală. De exemplu, o asistentă medicală poate anunţa: „Înaintea efectuării inciziei, este echipa medicală de acord că acesta este pacientul X şi i se va realiza o procedură de hernie inginală (dreapta)?“. Este important ca toţi membrii echipei medicale să confirme acest lucru înaintea demarării procedurii. În cazul în care pacientul nu este sedat, este important ca acesta să confirme de asemenea“, se precizează în proiectul de ordin. Cele menţionate au şi o justificare: „Procedura chirurgicală efectuată se poate schimba (complica) pe parcursul intervenției, de aceea este indicat să se confirme de către chirurg și de către echipa medicală numele exact al intervenției realizate“.
Inedit este faptul că, potrivit proiectului, se dă o mare importanţă instrumentelor păstrate, acelor şi bureţilor rămaşi după intervenţia chirurgicală, considerate factori de risc în erorile medicale. Documentul prevede ca la finalul operaţiei asistenta medicală să confirme verbal numărarea finală a instrumentelor medicale, a bureţilor şi a acelor, în cazul cavităţilor deschise această numărătoarea fiind obligatorie. „În cazul în care numărul bureților, acelor și instrumentelor inițiale nu coincide cu cel de după intervenția chirurgicală, atunci se va intra în starea de alertă. În aceste condiţii, echipa medicală trebuie să examineze gunoiul, draperiile sau cavitatea pacientului și, în cazul în care este nevoie, se pot realiza radiografii“, se precizează în proiectul de act normativ.
Mai puţine antibiotice după o operaţie
Al doilea proiect de ordin pus ieri în dezbatere publică de Ministerul Sănătăţii (MS) se referă la aprobarea Ghidului de profilaxie antibiotică în chirurgie. MS susţine că în 2012, în urma unui studiu de evaluare a consumului de antibiotice la nivelul spitalelor, s-a constatat că peste 70% din totalul antibioprofilaxiilor preoperatorii au avut o durată de cel puţin trei zile, deşi durata recomandată este de maximum 24 de ore.
„Acest tip de utilizare a antibioticelor, la nivelul unităţilor sanitare cu paturi, determină creşterea nivelului de rezistenţă microbiană, creşterea incidenţei infecţiilor determinate de Clostridium difficile corelată şi cu particularitatea epidemiologică existentă la nivel naţional. Astfel, îngrijirea efectelor nedorite ale acestui tip de utilizare a antibioticelor determină atât o creştere a costurilor serviciilor de sănătate, cât şi o prelungire sau chiar o degradare a stării de sănătate a pacienţilor, motiv pentru care se impune reactualizarea Ghidului pentru profilaxia antibiotic perioperatorie“, se specifică în Referatul de aprobare a proiectului, întocmit de Ministerul Sănătăţii.
