Odată cu aprobarea proiectului pentru construirea, pe locul Târgului Romaneşti, a unui centru multifuncţional modern, discuţiile au început să încingă spiritele comercianţilor din zonă.
Deşi proiectul privind construirea unui ansamblu multifuncţional în Romaneşti a fost aprobat abia de o săptămână, mii de oameni au început deja să fiarbă, măsurând din priviri ţarcul în care au venit „la serviciu" vreme de peste 15 ani. Comercianţi de nasturi, capse şi papiote, de sandale şi fuste creţe, de piese auto şi jucării chinezeşti, de ceasuri, biciclete, cizme de cauciuc şi icoane cu leduri ori de marfă second, fie ea îmbrăcăminte, încălţăminte sau cosmetică, toţii tremură la gândul că afacerile încropite aici din tablă peticită cu lemn şi folie de plastic vor dispărea, lăsându-i să rabde de foame.
„Avem SNC (societate în nume colectiv – n.r.) aici, devenită apoi AF, din ’91. Nu ne-a ajutat nimeni cu nimic, noi am ridicat chioşcul din tablă, la care mai plătim chirie lunară de 470 de lei, respectiv 220. Am fost primii aici! Când am venit noi cu piese de maşini, ăilalţi aduceau chiloţi de la turci! Din asta trăim eu şi soţul, că pensiile sunt mici, iar copiii au plecat! Unde să ne ducă acum? O luăm de la capăt? Iar trebuie să ne construim magazin, iar băgăm bani şi ne trezim peste un an-doi că ne mută din nou?", se lamentează de la „biroul" plasat sub cerul liber Maria Raţă, patroana unei barăci de doi metri pătraţi. Vizavi, soţul negociază preţul unor jante cu doi clienţi în căutare de chilipiruri. „Lumea vine aici de aproape 20 de ani, pentru că ştie că marfa e bună şi mai ieftină. Cu autobuzul sau pe jos, e aproape de centru. Dacă ne mută în altă parte, mult mai departe, cum am auzit, cine mai vine până acolo? Dăm faliment în două luni", se agită doamna Raţă, chemând aproape câteva surate, la fel de nemulţumite.
Doamne-ajută la mai bine!
Viorica Spiridon vinde metraje în târg de 15 ani. O însoţeşte la serviciu, în fiecare zi a săptămânii, şapte zile din şapte, soţul, rămas şi el fără loc de muncă. Afacerea din Romaneşti asigură singurul venit al familiei – modest, e adevărat, dar constant. Chiar dacă nu are vreun birou cochet, cu instalaţie de aer condiţionat şi privelişte elegantă, femeia e mulţumită cu puţinul (mizer) pe care îl are în târg.
La fel gândeşte şi I.T., proprietar al unei barăci de tinichea ruginită, burduşită cu fel de fel de lucruşoare, de la perii pentru closet, până la remorci de plastic pentru copii cu vârste de până la şase ani. De meserie profesor de religie, dar rămas fără catedră din pricina crizei de locuri vacante în şcolile judeţului, bărbatul a ales acum vreo opt ani să-şi păstreze credinţa în Dumnezeu doar pentru sine şi, în paralel, să nici nu moară de foame. Şi-a deschis deci afacere în Romaneşti, cu care, în ciuda condiţiilor deloc confortabile şi sigure, reuşeşte să mai treacă o iarnă, apoi o vară şi încă una.
„Este un venit, chiar dacă nu mă îmbogăţesc, cel puţin supravieţuiesc. Vin aproape zilnic, iarna stau doar patru-cinci ore, vara mai mult. Condiţiile în care stăm sunt improprii. Din păcate, asta ne-a oferit până acum Craiova. Nu este deloc plăcut să ai o afacere aici, în târg. În primul rând, nu eşti niciodată în siguranţă: s-au comis destule spargeri, au fost şi vreo trei incendii până acum, de fiecare dată cu destule pagube. Poate că ar fi mai bine să ne mute, dar să ne găsească un spaţiu adecvat, amenajat conform tuturor normelor, unde să ne desfăşurăm activitatea în mod civilizat", îşi dă cu părerea profesorul, spunând în gând „Doamne-ajută!".
Război mondial sau pace şi prietenie?
Surprinzător, în sectorul „second" domneşte liniştea. Printre blănuri veritabile pitite sub saci de plastic, Yves Saint Laurent-uri cu vopseaua cojită, dar veritabilă, şi bulendre originale atârnate pe sub copertine de scândură înmuiate de ploi şi canicule, comerţul la mâna a doua din Romaneşti îşi duce zilele liniştit. Nimeni nu se întreabă, nimeni nu se agită. Dacă se deschide cumva subiectul, se răspunde simplu: „Să ne dea afară?", se miră Vinograda, vânzătoare de textile „calitatea una", de peste 15 ani. „Păi facem război mondial! Ieşim în stradă la cerşit şi la furat şi gata. S-a terminat cu pacea în Craiova. Oricum, suntem pe primul loc la infracţiune… Dar nu ne închide nimeni, mânca-ţi-aş, că aci suntem peste 1.000 de familii care munceşte, venim zi de zi să luăm o pâine. Fiecare avem câte şapte-opt copii acasă, aşa că ar rămâne pe drumuri cu miile. Nu se riscă nimeni cu noi", conchide femeia imperturbabilă.
Şi pentru ca lucrurile să se lămurească pe deplin, iar armonia dintre vechituri să nu se mai clintească nici cât firul de păr din blana comunitarilor trântiţi pe ţoale, însuşi Dumitru Nicolae, zis Niţă, fratele răposatului Tatian şi consilier pe problemele romilor la primărie, asigură buna continuitate a comerţului din ţarc.
„Eu personal am fost la primarul nostru şi am primit confirmarea că ţiganii vor rămâne în târg cel puţin doi-trei ani de aici înainte. Până să ne mute, trebuie să se găsească un loc în schimb, să se cumpere, să se amenajeze. Dacă s-ar desfiinţa, ar rămâne peste 1.000 de familii fără loc de muncă. Italia nu mai merge, Spania, Franţa, Anglia – la fel. Ce s-ar întâmpla în situaţia asta? Unde s-ar angaja atâţia oameni? Ar fi nevoiţi să iasă la furat. Aici, de bine, de rău e «serviciul» lor, unde vin şi stau liniştiţi. Nu-mi fac griji. Dacă s-ar fi vrut desfiinţarea noastră, nu s-ar fi apucat primăria să reconstruiască depozitul care a ars acum câteva zile. Autorităţile cunosc pericolul scoaterii ţiganilor de aici. Nu cred că vor fi probleme", concluzionează Dumitru Nicolae.
Modernizarea Craiovei, singurul obiectiv
Dincolo de presupunerile unora şi temerile altora, edilul Craiovei, Antonie Solomon, nu are decât o grijă: să modernizeze oraşul. Centrul multifuncţional este unul dintre obiectivele sale şi se va realiza fără doar şi poate, astfel încât una dintre zonele insalubre ale Craiovei să capete un aspect civilizat şi un rol important în economia locală. Cât despre actualii comercianţi din târgul Romaneşti… „Romii vor rămâne la locul lor, acolo, pentru că, deocamdată, mă interesează doar ridicarea pavilionului principal din ansamblu. În funcţie de ce suprafaţă va fi necesară pentru această construcţie, vom vedea care dintre chioşcari va dispărea şi care nu. Dar nu trebuie să ne pară rău de ei. Craiova va avea un centru modern, în care se vor putea dezvolta afacerile la un nivel occidental. Iar cei care stau acum acolo îşi vor găsi, până la urmă, un loc în care să-şi continue micile afaceri", a spus primarul.
67 de hectare occidentale
Centrul multifuncţional din Romaneşti va fi format din cinci pavilioane. Ansamblul se va întinde pe 67.000 de metri pătraţi, costul estimat al proiectului este de 52 de milioane de euro, dintre care 21 reprezintă contravaloarea lucrărilor de construcţie şi montaj ale pavilionului central.
