Primele concluzii

Ştirile importante din ultimul weekend au fost în ordine, dacă ne luăm după preferinţele românilor, exprimate în ratting-urile teve: 1 – derbiul Steaua-Dinamo, tragerea Loto, şi pe locul trei abia, alegerile europarlamentare şi referendumul. Ordine firească într-o ţară normală. Asta arată că ne-am cam plictisit de politică. Uităm chiar să mergem la vot, iar la televiziune, emisiunile politice fac audienţe scăzute. Singura şansă de a mai trezi interesul publicului este scandalul. Dar mai bine merge totuşi serialul gen Elodia. Marile teme europene, disputele iscate de preşedinte, strategiile şi întâlnirile internaţionale nu mai atrag atenţia nimănui. Aşa că nu e de mirare că duminică lumea a rămas acasă, preferând să aştepte plictisită rezultatul seara, ca să vadă cine a câştigat şi cine a pierdut. … Cam cum a asistat la extragerea Loto 6 din 49. În plus, nu a fost nimic spectaculos, ca la Steaua-Dinamo: bătaie, huligani, jandarmi, focuri, artificii, întreruperi. Aşa campanie plicticoasă nu am mai pomenit… Prezenţa redusă la referendum era, aşadar, clară demult observatorilor şi lui Băsescu, care s-a străduit în ultimele zile să apară pe toate canalele teve, doar-doar mai găseşte nişte muşterii pentru duminică. Mi s-a părut ca acel patron de cârciumă (cam goală) care iese pe trotuar să îndemne trecătorii să intre înăuntru. Băsescu s-a băgat la bătaie să îşi ajute partidul favorit, şi nu de dragul votului uninominal, pe care-l promovează numai în măsura în care îl ajută la „lichidarea“ câtorva dintre adversarii săi politici aflaţi în parlament. Dar nu a reuşit pentru că lumea nu i-a ascultat chemarea şi a stat acasă. Povestea din primăvară nu s-a repetat. Băsescu va trage concluziile. Joaca de-a referendumul s-a terminat.
„Poporul“ pe care se baza atât de mult nu i-a dat ascultare, aşa că e problematic ce va fi de acum încolo. Presiunea pe care o punea asupra celorlalte partide – altele decât PD&PLD- nu mai merge. Parlamentarii sunt ceva mai relaxaţi pentru că ameninţarea cu referendumul a dispărut. Apariţiile lui Băsescu nu au ajutat nici PD pentru că democraţii au obţinut cu cel puţin 10 procente sub ce le dădeau sondajele de opinie. Ei au ieşit primul partid, dar nu la scorul sperat. PSD s-a declarat mulţumit, deşi în 2004 obţinea peste 37%, iar acum, numai 22%. PNL s-a aşezat confortabil pe 15% şi înregistrează (ca şi PD) cea mai bună performanţă electorală din istoria sa postdecembristă.
Un scor bun face şi PLD, care se vede reprezentat la Bruxelles. Pe total, stânga suferă o mare înfrângere (22% ), iar dreapta câştigă detaşat mult mai multe voturi din partea electoratului. PD, PNL, PLD, UDMR- peste 6%. Chiar scindată, dreapta adună voturi arhisuficiente pentru a guverna în continuare. Fireşte însă dacă s-ar realiza alianţe măcar între o parte dintre aceste formaţiuni. Cea mai probabilă este PD-PLD. Ideea este că ambele partide vor încerca să depăşească pragul de 50% pentru a guverna singure cu o majoritate parlamentară sigură sub sceptrul lui Traian Băsescu. Ele vor o majoritate absolută în 2008, la alegerile locale şi parlamentare. Pe această bază, Băsescu şi-ar asigura al doilea mandat prezidenţial la Cotroceni – scopul său.           
Ar fi însă o greşeală să considerăm aceste alegeri ca un semnal clar şi puternic pentru viitoarele alegeri. Prezenţa mult prea scăzută la vot nu permite nici un calcul serios. PD nu este dinainte câştigător. Semnalul îl vor da alegerile locale din vara viitoare. Atunci vom afla cine are priză la electorat în această perioadă de după integrarea României în UE. Deocamdată, putem doar să ne jucăm de-a ipotezele şi să ascultăm discursurile triumfaliste ale liderilor de partid. În rest, vom trăi şi vom vedea.