Fumatul pasiv pare să fie la fel de periculos ca fumatul propriu-zis şi contribuie la creşterea riscului de apariţie a bolilor cardiovasculare, relatează repubblica.it
Mii de studii şi-au concentrat atenţia asupra efectelor pe care le are fumatul pasiv. Şi toate au ajuns la aceeaşi concluzie: aerul care conţine fum de ţigară creează nefumătorilor aproape la fel de multe probleme de sănătate ca în cazul fumătorilor.
Mai nou, s-a demonstrat că nefumătorii se află şi ei în serios pericol să sufere de maladii cardiace din cauza expunerii la fumatul pasiv, care, potrivit unui studiu recent, poate fi mult mai nociv decât se credea. Cele mai multe dintre persoanele nefumătoare au tendinţa să se considere protejate de eventualele boli cardiace cauzate de tutun. Nu de aceeaşi părere sunt cercetătorii americani, care afirmă că pericolul de apariţie a unor astfel de boli creşte atunci când, într-un fel sau altul, ne expunem fumatului pasiv. Specialiştii de la Mount Sinai Medical Center au descoperit că, în timp ce la nivelul populaţiei generale calcifierea arterei coronariane (CAC) este de 18,5 procente, în cazul persoanelor care s-au expus la fumatul pasiv, procentul ajunge până la 26 la sută. În acest mod, creşte şi pericolul de a fi victima unui atac de cord sau a altui eveniment cardiovascular. În plus, acest risc creşte proporţional cu timpul de expunere la fumatul pasiv. Acesta este primul studiu care demonstrează o relaţie clară doză/efect între expunerea la fumatul pasiv şi primele semne observabile ale maladiilor cardiace. „În realitate, am descoperit că expunerea la fumatul pasiv este un factor de risc echivalent sau mai mare comparabil cu alţi factori recunoscuţi ,precum colesterolul mărit, hipertensiunea sau diabetul. Expunerea la fumatul pasiv pare să influenţeze în mod independent atât probabilitatea, cât şi producerea calcifierii la nivelul arterei coronariene“, a explicat Harvey Hecht, principalul autor al studiului.
Efecte pentru sănătate
Studiul a fost realizat pe un eşantion de 3.098 de persoane sănătoase, cu vârste cuprinse între 40 şi 80 de ani, care nu fumaseră niciodată sau fumaseră mai puţin de 100 de ţigări de-a lungul vieţii şi care erau înscrise în cadrul Flight Attendant Medical Research Institute (FAMRI) – International Early Lung Cancer Action Program CT screening program 2005-2012.
Analizarea datelor obţinute de oamenii de ştiinţă le-a permis acestora să stabilească o scară de expunere la fumatul pasiv, care variază de la „coborâtă“ până la „moderată“ şi „ridicată“. După verificarea celorlalţi factori de risc cardiovascular, în funcţie de scara de valori stabilită, persoanele examinate prezentau cu 50, 60 şi 90 de procente mai multe probabilităţi de a prezenta o calcifiere a arterei coronariene, în comparaţie cu cei care au raportat o expunere minimă. De asemenea, oamenii de ştiinţă au constatat că efectele evidente ale fumatului pasiv asupra sănătăţii şi asupra calcifierii arterei coronariene durează independent de faptul că expunerea a avut loc în copilărie sau la vârsta adultă. În opinia lui Hecht, aceste rezultate subliniază necesitatea de aplicare a interdicţiilor publice privind fumatul şi a altor măsuri pentru a reduce inhalarea în mod pasiv a fumului de ţigară.
Alte pericole
De asemenea, fumătorii pasivi se expun riscului de bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC) şi de astm. Majoritatea cazurilor de astm diagnosticate la vârste adulte sunt consecinţa fumatului activ sau pasiv. Efectele asupra plămânilor nu se opresc însă aici. Potrivit specialiştilor de la Institutul de Cercetare a Cancerului din Marea Britanie, o persoană care locuieşte cu un fumător sau care inhalează zilnic la serviciu fum de ţigară este cu 30% mai predispusă la cancer pulmonar în comparaţie cu cineva care inhalează aer curat. Specialiştii au constatat, de asemenea, că există o asociere directă între sindromul de moarte subită a bebeluşului şi expunerea la fum de ţigară în primele luni de viaţă. Nu în ultimul rând, expunerea îndelungată la fum le poate provoca celor mici bronşită, astm şi otită medie şi poate favoriza apariţia pneumoniei. În acelaşi timp, trebuie menţionat un studiu al cercetătorilor de la Universitatea Anhui, din China, şi de la King’s College din Londra, care au descoperit o legătură semnificativă între fumatul pasiv şi bolile neurologice. Studiul a fost realizat pe un eşantion de aproximativ 6.000 de oameni cu vârste peste 60 de ani, din cinci provincii chineze. Cercetătorii i-au testat pe voluntari între anii 2001-2003 şi apoi în perioada 2007-2008, pentru a le observa eventualele simptome ale demenţei. În urma cercetărilor, s-a constatat că 10% dintre subiecţi prezentau simptome ale demenţei severe, tulburare care, în studiu, a fost asociată cu nivelul şi durata de expunere la fumatul pasiv. Asocierea cu demenţa severă a fost descoperită atât la oameni care nu fumaseră niciodată, cât şi la fumători activi sau foşti fumători.
