Aproape o treime dintre unitățile școlare din Olt vor funcționa tot fără autorizație sanitară și în viitorul an școlar, conform situației centralizate la nivelul DSP Olt. Lipsa apei potabile este în fruntea listei deficiențelor.
Numărul unităților școlare care vor funcționa și în acest an fără autorizație sanitară nu s-a micșorat considerabil comparativ cu anul trecut, deși promisiunile autorităților erau altele. Din totalul celor 512 clădiri de școală pe care Direcția de Sănătate Publică Olt trebuie să le autorizeze, 368 au primit undă verde, doar cu cinci mai multe decât anul trecut. Lista deficiențelor constatate de specialiștii DSP Olt este destul de lungă, fiind deschisă de lipsa apei potabile.
Iată ce probleme îi împiedică pe oamenii din sănătatea publică să autorizeze localurile de școală din Olt: lipsa sursei proprii de apă potabilă sau apă ce nu respectă parametrii de potabilitate (microbiologici şi/sau fizico-chimici); clădiri având componente de construcţie deteriorate (faţade, tavane, pereţi interiori, acoperişuri); mobilier şcolar degradat sau neadaptat ca dimensiuni la vârsta tinerilor aflaţi în pregătire; iluminat natural şi/sau artificial necorespunzător; microclimat necorespunzător în unitatea școlară; grupuri sanitare necorespunzătoare (deteriorate, număr insuficient de cabine WC, cabine WC pentru elevi neseparate pe sexe, lipsă grup sanitar personal didactic); lipsa sistemului de canalizare sau existenţa unui sistem de canalizare necorespunzător; lipsa platformelor betonate pentru colectarea reziduurilor solide; gard împrejmuitor incomplet sau inexistent.
Din cele 146 de unități școlare respinse de la autorizare, în cazul a 66 dintre ele problema mare este apa. 34 de școli nu au sursă de apă, nici potabilă, nici nepotabilă, în vreme ce 32, deși au apă, aceasta nu este în parametri de potabilitate impuși pentru consum.
Îngrijorător este faptul că autoritățile se folosesc în mod constant, în ultimii ani, de scuza „școlile sunt cuprinse în planul de investiții“. În acest an, din cele neautorizate, mai mult de jumătate (60%) sunt pe astfel de liste, pentru investiții prin Programul Național de Dezvoltare Locală, aspect menționat, de asemenea, și anul trecut.
În ultimii zece ani, situația s-a schimbat, însă, foarte mult. Astfel, în 2009 erau autorizate sanitar doar 45,21% dintre școli. În anul următor, 2010, 50,60% dintre școli figurau în evidențele DSP pe lista celor care nici măcar nu au solicitat autorizația sanitară de funcționare, pentru ca în 2015 să se atingă cea mai bună performanță – 72,62% școli autorizate din total, față de 70,89 în acest an.
În mai puțin de zece ani, și numărul clădirilor în care se desfășoară activități instructiv-educative s-a micșorat, însă, mult (648 de școli supuse autorizării în 2009, 512 în 2018), prin comasarea multor școli din sate la cele de centru, uneori înregistrându-se chiar situații bizare în care copiii au fost mutați din clădiri de-abia renovate în altele care și acum așteaptă lucrările, din cauza scăderii drastice a numărului de elevi.
