Calafatul se zbate să reziste, purtând pe umeri imensa greutate a dispariţiei vechilor fabrici, aflate acum în ruină, a îmbătrânirii populaţiei, lipsei investitorilor importanţi, dispariţiei sistemului central de încălzire a oraşului, a proiectelor eşuate şi gunoiului ce pare că începe să acapareze din ce în ce mai mult zonele mărginaşe ale oraşului.
Cu locuri de muncă puţine, cu tinerii plecaţi în alte ţări, Calafatul pare că mai are foarte puţine şanse să devină un oraş dezvoltat. Doar proiectele euroepene mai revitalizează oraşul, atunci când autorităţile reuşesc să obţină finanţare. Primăria din Calafat vrea să obţină cât mai mulţi bani din fonduri europene pentru a putea îmbunătăţi infrastructura oraşului. „Anul acesta, bugetul a fost încărcat foarte tare, ne-am axat foarte mult pe proiecte pentru că s-au deschis mai multe linii de finanţare faţă de anii trecuţi şi am considerat prioritar să depunem cât de multe proiecte putem. Pe Interreg România-Bulgaria s-a lucrat la opt proiecte și s-au depus cinci. Este vorba despre proiecte, în mare parte, de infrastructură. Pe InterReg este vorba despre centura ocolitoare a oraşului, despre strada Traian, amenajarea unui campus la Liceul «Ştefan Milcu», un proiect pentru muzeul din Calafat şi un proiect pentru stabilizarea falezei, începând din port și până la ieşirea din oraş. Acesta din urmă va dura mai mult timp. Costă foarte mulţi bani şi noi am aplicat acum doar pentru un proiect prin care să facem documentaţiile pentru o viitoare finanţare cu ajutorul căreia se face lucrarea propriu-zisă. Mai avem un proiect aprobat deja, urmează, cel mai probabil luna viitoare, să se semneze contractul de finanţare pentru refacerea bulevardului Tudor Vladimirescu, un proiect de aproximativ două milioane de euro. Am obţinut şi continuarea unui proiect mai vechi. Este vorba despre asfaltarea unui drum de exploatare care face legătura între Basarabi şi gara de la Golenţi. La anul vom depune şi un proiect pentru reabilitarea celuilalt bulevard mare din Calafat – Horea Cloşca şi Crişan, în valoare tot de aproximativ două milioane de euro.
Pentru spital mai avem în pregătire două proiecte mari. Unul de anvelopare şi reabilitarea a spitalului, iar unul pentru dotarea şi reabilitarea ambulatoriului, la care vom începe acum să lucrăm şi pentru care sperăm să obţinem finanţare“, a declarat Dan Vârtopeanu, administratorul public al municipiului Calafat.
Căminul de bătrâni, încă în faza de dorinţă
Încă de anul trecut, Primăria Calafat vorbea despre construirea unui cămin în care ar putea să se adăpostească persoanele vârstnice. Însă, nici în acest moment nu a fost făcut nici măcar un pas în acest sens. „Este nevoie de un cămin de bătrâni pentru că populaţia este îmbătrânită. Pe fonduri aveam posibilitatea să facem un centru de zi şi am renunţat la idee neavând nicio clădire pe care să o reabilităm, pentru că acest proiect nu permitea construirea unei clădiri, ci doar reabilitarea. În continuare, căutăm o sursă de finanţare pentru a construi o clădire nouă, cu toate dotările. Am fi avut câteva posibilităţi de clădiri gata construite pe care să le reamenajăm, însă nimic nu s-a concretizat“, a mai spus Dan Vârtopeanu.
Lucrurile nu stau prea bine nici din punct de vedere al investitorilor care ar putea resuscita puţin situaţia economică prin oferirea de locuri de muncă. În acest context, tinerii şi-au căutat peste hotare veniturile lunare pe care în Calafat nu le aveau. „Trendul de îmbătrânirea a populaţiei se menţine, din păcate. În ultima perioadă s-au mai mişcat puţin lucrurile în legătură cu investitorii, în sensul că s-au mai deschis câteva secţii de muncă, nu foarte mari. Este vorba despre nişte unităţi de confecţii. Am înţeles că există posibilitatea să se deschidă o fabrică de conserve. Dar aceste lucruri nu depind de noi, sunt investiţii private. Noi putem doar să le uşurăm puţin accesul, adică să le punem la dispoziţie diferite autorizaţii“, a mai adăugat administratorul public al oraşului.
Parcul industrial – în aer, situaţia proastă cu gunoiul ia amploare
Nici construirea unui parc industrial, despre care administraţia din Calafat vorbea tot anul trecut, nu a avut sorţi de izbândă până acum. „S-au tot purtat discuţii pe această temă. Problema noastră este că nu deţinem un teren atât de mare, cu utilităţile necesare unui astfel de parc. Acum ne aflăm în faza de discuţii. Există, de exemplu, fostele parcuri industriale, care sunt acum terenuri private. Teoretic, ar exista posibilitatea să se facă un parc industrial, însă mai întâi ar trebui să reuşim să obţinem finanţare şi să avem teren. Însă, noi încă nu avem un proiect depus pentru acest parc“, a mai precizat Dan Vârtopeanu.
Problema gunoaielor aruncate la întâmplare a luat proporţii, iar la marginile Calafatului, mai ales în zona fostei termocentrale şi în zona „Ţuţuroaie“, este dezastru. „Cu gunoiul este aproximativ aceeaşi situaţie, adică destul de proastă. Noi facem eforturi să o îmbunătăţim, aşteptăm masterplanul şi probabil după aceea se va remedia problema. Staţia de transfer cred că este gata, urmează să fie atribuit serviciul. Va mai dura, probabil, un an. În momentul acesta, oamenii au contracte cu Salubritatea, iar gunoiul se duce de aici la groapa de gunoi de la Mofleni. Când va funcţiona masterplanul, din păcate tariful se va mai mări puţin“, a spus Vârtopeanu. Disparţia termocentralei din Calafat a creat mari dificultăţi în rândul oamenilor, care s-au văzut nevoiţi să investească în diverse sisteme de încălzire. „Oamenii şi-au făcut diverse calcule şi au ales soluţii în funcţie de buget şi de condiţii. Au centrale electrice, au centrale pe gaz de la butelie, pe peleţi, pe brichete. Cred că nu stă nimeni în frig, sunt tot felul de soluţii. Au mai apărut discuţii legate de conducta de gaz, însă nimic concret. Nu ştiu când şi dacă vom putea beneficia de o conductă de gaz. Problema noastră este aceea că nu avem consumatori industriali şi nefiind un consum mare, este posibil să nu fie rentabil ca să fie adusă conducta la Calafat“, a spus administratorul public al oraşului.
Balta din Calafat, tot pe sec
Primul proiect european făcut de Primăria Calafat a fost un eşec. Este vorba despre binecunoscuta baltă, care a secat la aproximativ două luni după ce a fost umplută cu apă, anul trecut. Acum, balta respectivă este, practic, o groapă în care au crescut buruieni şi pe care pasc, uneori, porci. Administraţia dă asigurări, însă, că problema va fi remediată, chiar dacă acum există un proces pe rol cu Autoritatea de Management pentru Programul Opreaţional de Pescuit (AMPOP). „Noi şi acum putem să ţinem balta aceea cu apă în ea, însă cu cheltuieli din bugetul local, pe care noi nu vrem să le facem. Aşteptăm să se termine procesul, să vedem ce se întâmplă. Problema va fi remediată, într-o formă sau alta. Nu vrem să cheltuim bani să o umplem pentru că acum nu este nivelul Dunării crescut. Avem garanţie de executat acolo. Eu cred că anul viitor vom termina şi cu procesul şi se va remedia şi problema. Am avut angajaţi hidrotehnicieni, ingineri şi tot felul de angajaţi plătiţi, care să facă această lucrare. Acolo ar trebui un timp ca să se decanteze şi să se sedimenteze un strat de noroi. Digurile, de exemplu, au o memebrană de impermeabilizare, care a fost prevăzută iniţial pe toată suprafaţa bălţii. Apoi, ca urmare a unor expertize, s-a scos din proiect membrana de pe fundul bălţii. Studiile geotehnice au spus că este strat de argilă acolo şi l-am văzut şi eu. Deci, încă nu a apucat să stea apă în baltă ca să se formeze acest strat. Probabil dacă mai alimentăm o dată sau de două ori dispare problema, aşa spun specialiştii. Dar nu am vrut să cheltuiesc bani din buget ca să ţin pompele de apă şi nişte oameni să le păzească zile întregi. O să o umplem natural, când va crește nivelul Dunării. Dacă vom recupera garanţia pentru această lucrare, ne ajung banii să terminăm totul“, a încheiat Dan Vârtopeanu.
În cazul în care administraţia din Calafat va pierde procesul cu AMPOP, va trebui ca banii pe avans să fie restituiți din bugetul local. Este vorba despre 600.000 de lei. De asemenea, finalizarea lucrărilor ar trebui să fie făcută tot din bani publici.
