Primăria Craiova s-a poticnit pe alocuri în procesul de recuperare a datoriilor la bugetul local, după cum reiese dintr-un raport al Camerei de Conturi Dolj întocmit luna trecută. Documentul arată că, în unele cazuri, municipalitatea nu a pus în aplicare prevederile Codului de Procedură Fiscală și nu a fost interesată să afle cine sunt vinovații pentru sumele pierdute la buget. GdS vă prezintă astăzi date noi despre modul de lucru al primăriei sau instituțiilor subordonate, după ce zilele trecute ați citit cum municipalitatea era pe punctul să bage, gratis, în buzunarul unei firme private circa 500.000 de euro sau cum filarmonica a făcut obiectul unor interese de tot felul.
Constatările auditorilor financiari sunt numeroase, iar multe dintre ele se referă la neconcordanțe sau neglijențe în implementarea anumitor proceduri, cum ar fi inventarierea patrimoniului public sau greșeli contabile. GdS a extras principalele concluzii din raportul de zeci de pagini întocmit de Camera de Conturi Dolj referitor la activitatea Primăriei Craiova. Cele mai importante se referă la recuperarea datoriilor de la firme și persoane fizice. De exemplu, la capitolul „Menținerea în evidența curentă a persoanelor juridice radiate de la Registrul Comerțului“, auditorii au constatat că „la finele anului 2016 au fost menținute în evidența fiscală și contabilă și raportate prin bilanțul contabil creanțe bugetare pentru contribuabili persoane juridice care au fost radiați de la ORC (Oficiul Registrului Comerțului – n.r.) în cursul anului 2016“. Ei aveau datorii de aproape 1,3 milioane de lei la bugetul local de 1.280.496 de lei, bani pentru care primăria nu a dispus măsuri de analizare și identificare a situațiilor în care s-a atras răspunderea altor persoane. Probleme au fost și la recuperarea datoriilor prin executare silită, „fapt ce a determinat imposibilitatea recuperării la bugetul local a sumei totale de 68.979 de lei“. Camera de Conturi vine cu două exemple: Nord Service și Remoto Trading. Pe scurt, primăria a încheiat, în 2007, cu Nord Service un contract de concesiune a unui teren din domeniul privat al orașului cu o suprafață de 3.630 de mp. A urmat un alt contract, în 2009, cu o durată de 49 de ani, iar firma avea de plătit o redevență anuală de 110.207 lei. În contract fusese trecută o clauză prin care, dacă firma nu plătea la timp, contractul constituia titlu executoriu. La un moment dat, primăria a început executarea silită pentru datorii din perioada 2011-2012 și a emis două somații și două titluri executorii în 2011 și 2012. Firma a făcut contestație, iar instanța a anulat somația și titlul considerând că datoria invocată de primărie este o creanță comercială, care nu poate fi executată silit decât după o sentință investită cu formulă executorie. Cu alte cuvinte, contractul de concesiune nu constituia titlu executoriu, ci era nevoie de o sentință judecătorească pentru ca firma să poată fi executată silit. Conform Camerei de Conturi, primăria a procedat la fel, fără să aibă titlu de creanță, și în perioada 2013-2015. În paralel, însă, municipalitatea a dat firma în judecată, așa cum îi indicase instanța. Suma cerută: 387.000 de lei, adică redevența pe perioada 2011- 2013. Judecătoria i-a dat dreptate primăriei, decizia a fost contestată. La tribunal, judecătorii au decis să scadă suma cu 56.000 de lei, deorece ea reprezenta prima rată a anului 2011 și se prescrise între timp. De aici și problema descoperită de Cameră. Primăria a scăzut datoria din contabilitate „fără a efectua o analiză temeinică a cauzelor care au generat imposibilitatea recuperării sumei. De menționat este și faptul că UAT Craiova, deși a emis și a comunicat către Nord Service, pentru anul 2011, facturi fiscale, nu a luat nici o măsură de executare silită“, se arată în raport.
Cum să scapi datornicul printre degete
Cel de-al doilea caz invocat de auditori se referă la firma Remoto Trading. Datoria ei către bugetul local nu era mare (circa 13.000 de lei), dar nu suma este importantă aici, ci lipsa de acțiune a primăriei. În anul 2010, acționarii firmei au decis dizolvarea și lichidarea simultană și voluntară și transmiterea patrimoniului firmei către asociați, mențiune înregistrată la Registrul Comerțului și publicată în Monitorul Oficial. Unul dintre bunurile împărțite era un apartament. El a fost înstrăinat către o persoană fizică ce avea de recuperat de la firmă peste 310.000 de lei. Conform Camerei, primăria știa că își putea recupera datoria prin vânzarea apartamentului, dar nu a făcut nimic în acest sens. „Deși entitatea cunoștea faptul că debitoarea deține în patrimoniu active fixe, nu a solicitat judecătorului delegat numirea unui lichidator, deschiderea procedurii insolvenței în vederea recuperării debitelor în sumă de 12.798 de lei (…) Ca urmare, debitul nu mai poate fi recuperat“, arată Camera.
Firme care și-au lăsat banii la primărie
Documentul prezintă și o situație ciudată: firme care aveau de recuperat bani de la primărie, dar nu au făcut acest lucru, iar acum dreptul lor s-a prescris. „S-au constatat cazuri de firme radiate care figurează cu plăți suprasolviri în sumă de 1.264.701 lei pentru care nu există obligații fiscale. În cazul firmelor radiate, Codul de Procedură Fiscală instituie obligativitatea scăderii din evidența analitică pe plătitor a creanțelor fiscale datorate dacă nu s-a atras răspunderea altor persoane pentru plata obligațiilor. În această situație, dacă firma radiată a declarat din eroare o altă obligație fiscală decât cea achitată, va figura inițial cu suprasolvire pentru impozitul plătit și cu debite fiscale neachitate pentru impozitul declarat. Ca urmare a radierii, obligația fiscală neachitată va fi ștearsă din evidență (…) fără a interveni asupra sumei plătite în contul altui impozit. Dacă eroarea este generată de organele fiscale, formularea cererii de corecție poate proveni de la structurile în care s-a produs eroarea. Dacă eroarea a fost generată de contribuabil, corecția se face numai prin cererea acestuia. Deosebit de cele prezentate, echipa de audit a constatat că în cazul a 40 de firme active ce figurau cu plăți în plus în sumă de 159.443 de lei care provin din perioada 2008-2011 s-a împlinit termenul de a cere restituirea lor, față de care organul fiscal nu a luat măsura instituirii debitului conex aferent. În toate cazurile constatate, organele fiscale trebuia să analizeze dacă diferențele provin din erori materiale proprii, din obligații nedeclarate sau plăți efectuate eronat de alți agenți economici decât cei radiați, iar în caz contrar să înregistreze sumele ca venituri ale bugetului local“, spun auditorii. În concluzie, primăria menține în evidența analitică pe plătitor diferențe de 1,4 milioane de lei provenind din sume achitate și rămase neclarificate aparținând unor firme radiate (unele din anul 2000) și unor societăți active pentru care s-a prescris dreptul de a le solicita.
Amenzi cu tâlc, vinovați lipsă
Probleme au fost și la încasarea taxei pentru eliberarea/vizarea anuală a autorizației pentru activitățile de alimentație. Camera a descoperit sume neîncasate de la firme care operează baruri, restaurante sau au alte activități recreative în valoare de 284.000 de lei pe anul 2016. Alte 255.000 de lei provin din taxe neîncasate de la stăpânii câinilor care nu au dorit să-i sterilizeze. Potrivit legii, persoanele fizice sau juridice care dețin câini de rasă comună sau metiși ai acestora au obligația să îi supună operațiunilor de microcipare și sterilizare. Printr-o hotărâre de consiliu local din 2013, deținătorii de câini pot refuza sterilizarea, dar plătesc o taxă anuală de 500 de lei pentru fiecare câine. „În 2016, primăria nu a stabilit, colectat și încasat taxa pentru nesterilizare (…) Nu s-a încasat taxa de nesterilizare în sumă de 255.000 de lei, în cazul unui eșantion de 413 persoane care dețin 510 câini microcipați“, spune Camera.
O altă „defecțiune“ a fost la stabilirea vinovatului pentru amenzile primite de primărie de la Poliția Locală, Inspectoratul de Stat în Construcții și Inspectoratul pentru Situații de Urgență. Amenzi contravenționale de 4.770 de lei au fost introduse în contul „alte cheltuieli“, în loc de contul „decontări din operații în curs de clarificare“, care necesită cercetări și lămuriri suplimentare. „Nu s-a făcut cercetare administrativă pentru a stabili cauzele care au dus la plată și eventualele responsabilități în sarcina persoanelor vinovate“, spune Camera.
Disfuncționalități au fost consemnate și la încasarea amenzilor, acolo unde sunt cazuri de întârzieri foarte mari, „aproximativ doi ani de la înregistrarea în evidență a debitelor până la inițierea măsurilor de executare silită. În alte cazuri, primăria nu a făcut popriri la terți, nu a instituit sechestre asupra averii debitorilor, ci s-a mulțumit să emită somații. Una dintre ciudățeniile constatate de auditori se referă la deșeurile de granit provenite de la reabilitarea și modernizarea platoului Teatrului Național din Craiova. Potrivit documentului, ele sunt depozitate în subsolul clădirii Palace, nu au fost inventariate în anul 2016, iar la ultima inventariere, realizată în 2015, a reieșit că este vorba despre o bucată în valoare de de 6.466 de lei. Asta deși „există o adresă din 2009 prin care Serviciul Tehnic Investiții (din primărie – n.r.) a comunicat suprafața rezultată de deșeuri de granit (182 mp)“, după cum concluzionează raportul. O altă necunoscută este motivul pentru care primăria nu a recuperat o pierdere de circa 430.000 de lei reprezentând contravaloarea a 959 de contoare și 1.382 de robineți constatați lipsă în 2014.
„Cu toate că această lipsă din patrimoniul public al municipiului a fost cunoscută de ordonatorul principal de credite încă din anul 2014, când a fost aprobat procesul-verbal de inventariere, nu s-a luat nici o măsură pentru recuperarea pierderii“, spune Camera. La neregulile de mai sus se adaugă deja obișnuitele ajutoare de încălzire acordate unor persoane care nu declaraseră conturi în bănci mai mari de 3.000 de lei, așa cum cere legea. Suma care trebuie recuperată este de 200.000 de lei.
Viceprimarul Adrian Cosman a precizat că recomandările Camerei de Conturi Dolj legate de aspectele de la Direcția de Impozite și Taxe vor fi implementate până la finalul acestui an. Referitor la neîncasarea taxei anuale de la stăpânii câinilor care nu vor să-i sterilizeze, acesta a explicat că prevederile hotărârii de consiliu nu pot fi aplicate deoarece primăria nu poate identifica numărul de câini. Acest lucru ar cădea în sarcina asociațiilor de protecție a animalelor, motiv pentru care HCL va fi abrogat pe viitor. Primăria a contestat, așadar, concluziile auditorilor pe acest subiect.
