8.7 C
Craiova
marți, 19 martie, 2024
Știri de ultima orăLocalDoljLicitaţiile pentru gunoiul din Dolj, sufocate de reclamaţii

Licitaţiile pentru gunoiul din Dolj, sufocate de reclamaţii

(Foto: Arhiva GdS)
(Foto: Arhiva GdS)

După ce Consiliul Județean Dolj a decis să reia licitația pentru controversatul contract de furnizare și montare a containerelor îngropate din Craiova, o altă componentă a Master Planului de Deșeuri din județ a intrat în focurile procedurilor de achiziție: desemnarea firmei care va colecta și transporta deșeurile din Dolj la groapa de gunoi de la Mofleni. Ambele licitații au avut probleme în trecut. Prima a fost anulată după trei ani de procese în instanță, iar cea de-a doua a fost suspendată din cauza unor neclarități. Viitorul se anunță sumbru pentru soarta contractelor, deoarece firmele au depus o avalanșă de solicitări care scot în evidență hibele de redactare a caietelor de sarcini, motiv numai bun de contestat în instanță. În plus, miza este uriașă: suma pusă la bătaie pentru cele două contracte depășește o sută de milioane de euro.

Autoritățile locale se chinuiesc să ducă la capăt Master Planul de Deșeuri din Dolj. Contestațiile firmelor care au depus oferte și anumite deficiențe din documentațiile de atribuire au blocat finalizarea a două dintre cele mai importante componente ale Master Planului: furnizarea și montarea containerelor îngropate din Craiova și desemnarea operatorului care va colecta și transporta gunoiul din tot județul. GdS scria acum câteva săptămâni că licitația pentru containere a fost reluată după ce timp de trei ani dosarul a fost plimbat între instanțe din cauza războiului dintre cele două firme participante la licitație. Ca să simplifice lucrurile, CJ Dolj, organizatorul licitației, a scos din caietul de sarcini anumite cerințe care i-au dat mari bătăi de cap la licitația anterioară, dar lasă loc de interpretări și dau ocazia firmelor să reclame neclaritățile din caietul de sarcini, ceea ce s-a și întâmplat deja. Aceeași situație o întâlnim și la licitația pentru desemnarea operatorului de transport al deșeurilor, licitație organizată de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Ecodolj, formată din toate localitățile care compun județul Dolj. Revenind la containere, principalele modificări aduse caietului de sarcini se referă la certificări. Potrivit documentației, contractul estimat la valoarea de 45,6 milioane de lei (10 milioane de euro – n.r.) fără TVA prevede achiziționarea a 729 de containere îngropate de cinci metri cubi și 30 de trei metri cubi. Ele urmează să fie golite și spălate cu ajutorul unor utilaje. Față de caietul de sarcini din 2013, din documentația aferentă licitației de acum lipsește cerința prezentării certificărilor internaționale. De exemplu, în 2013, containerele trebuia să respecte standardul EN 13071 – 1 și EN 13071 – 2 și să fie conforme cu Directiva 2000/14/CE. În 2016, aceste cerințe au dispărut, singura mențiune fiind despre greutate. Ele trebuie să aibă o „greutate minim posibilă, compatibilă cu caracteristicile necesare pentru a suporta solicitările în toate fazele și greutatea materialului“. În schimb, caietul de sarcini prevede că „furnizarea trebuie să fie conformă în toate părțile sale cu Normativele în vigoare în materie de siguranță și să conțină respectivele dotări prevăzute chiar dacă nu sunt amintite în mod expres în Caietul de Sarcini“. Prin acest artificiu, CJ Dolj permite firmelor să vină cu mai multe tipuri de containere, dar demersul este riscant, deoarece caietul poate fi contestat mai ușor. Instituția a fost nevoită deja să vină cu clarificări solicitate de firme, care prefigurează o prelungire a termenului de depunere a ofertelor.

Firmele vor suspendarea licitației

Firmele au reclamat, în primul rând, neclaritățile legate de întocmirea unui studiu geotehnic și a lipsei detaliilor referitoare la procedura de amplasare a celor aproximativ 750 de containere. În documentație, acestea ar trebui amplasate în toate cartierele Craiovei pe platforme (438 – n.r.) cu suprafața de 25 de metri pătrați fiecare. Trec conducte de utilități pe sub ele? Dacă da, ce se va întâmpla? Acestea sunt doar câteva din întrebările adresate de firme CJ Dolj, iar la unele dintre ele instituția nu a știut ce să răspundă. De exemplu, o solicitare sună astfel: „Vă rugăm să precizaţi dacă există planuri cu amplasarea reţelelor edilitare (apă-canalizare, telefonie, reţele electrice, fibre optice, conducte de gaze, subsoluri etc.) în zonele în care urmează să se poziţioneze cele 438 de platforme“. „Stabilirea amplasamentelor s-a făcut în prezența reprezentanților avizatorilor (exceptând CEZ) în vederea diminuării la maximum a riscului existenței de rețele edilitare pe aceste amplasamente“, a răspuns CJ. Altă întrebare: „În cazul în care pe amplasamentul celor 438 de platforme se vor identifica reţele edilitare, care va fi decizia: se vor devia reţelele sau se vor schimba aplasamentele platformelor?“. „În funcție de situația specifică fiecărui amplasament, decizia se va lua la momentul respectiv, cu alegerea soluției optime, cu acordul avizatorilor, ambele variante fiind luate în calcul“, se arată în răspuns. „Confirmați că distanța minimă între fiecare locație și cea mai apropiată fereastră de locuință este de minimum 10 m, conform art. 4 din Ordinul Ministerului Sănătății 119/2014“, a cerut o firmă. „Stabilirea amplasamentelor s-a făcut de către Primăria Craiova în prezența reprezentanților avizatorilor. Incidența ordinului se stabilește de către Direcția de Sănătate Publică“, a venit răspunsul. „Trebuia obținut aviz de la DSP la faza de Studiu de Fezabilitate legat de distanța față de geamuri și pus la dispoziția ofertanților“, a insistat firma. „Decizia se va lua de autoritate la momentul respectiv“, a răspuns CJ. La unele solicitări, instituția nu a putut oferi un răspuns. „Potrivit informațiilor referitoare la amplasamente, transmise în Caietul de Sarcini, suprafețele de aproximativ 25 de metri pătrați sunt insuficiente pentru execuția săpăturilor în condiții de siguranță potrivit normelor tehnice și de protecția muncii, în special în locurile unde se montează mai multe containere“, a reclamat o firmă. „Vă precizăm că suntem în imposibilitatea de a răspunde la solicitarea de clarificări în termenul prevăzut de lege, întrucât nu deținem aceste informații și, drept urmare, răspunsul se va comunica la o dată ulterioară“, a spus CJ Dolj. Același răspuns l-a dat instituția și atunci când a fost întrebată dacă trama stradală a Craiovei suportă utilaje încărcate cu o greutate de 50 de tone. „Specificațiile tehnice minimale pentru containere și utilaje spun că masa totală a utilajului inclusiv deșeurile încărcate este de cel puțin 50 de tone. Confirmați că trama stradală a Craiovei corespunde circulației cu asemenea vehicule. Notăm că accesul la locații se face în prezent pe alei asfaltate cu lățimea de cca 3 m, iar asfaltul este degradat în proporție de peste 60%“, a fost cererea firmei la care instituția nu a știut ce să răspundă. Probleme neclarificate au fost și în privința suprafeței de teren mai mari cerute de firme pentru a putea monta platformele de 25 de metri pătrați, dar și a obligativității obținerii certificatelor de urbanism pentru fiecare dintre cele 438 de platforme. Acest din urmă aspect a fost unul dintre motivele invocate de firme pentru a cere sistarea procedurii. „Vă solicităm sistarea procedurii până la clarificarea numărului de certificate de urbanism care se vor emite, deoarece volumul de muncă se va multiplica de la 1 la 438“, se arăta în sesizare. Într-o altă solicitare, o firmă reclama faptul că nu poate realiza lucrările de proiectare cu tot cu studiu geo și hidro în termenul cerut de două luni, pentru că asta ar însemna să realizeze câte zece studii pe zi. CJ a răspuns că nu poate suspenda procedura, ci doar decala termenul până la care se pot depune ofertele.

Primăriile care nu plătesc rămân cu gunoiul neridicat

Neclarități au fost și la contractul pentru desemnarea firmei care va colecta și transporta gunoiul din județ, contract estimat la o valoare de 350 de milioane de lei fără TVA (circa 93 de milioane de euro) pe o perioadă de opt ani. De exemplu, ofertanții au susținut că nu-și pot întocmi ofertele, deoarece nu știu timpii de încărcare-descărcare și de spălare a containerelor. ADI le-a oferit anumiți timpi orientativi pe baza specificațiilor tehnice, deoarece ei pot varia în funcție de condițiile meteo, starea drumurilor etc. Neclarități au fost și în privința încasării banilor de la primării. Din răspunsurile oferite de ADI Ecodolj, firmele au putut afla că fiecare locuitor din Dolj va fi obligat să plătească o taxă anuală de salubrizare, precum impozitul de la casă sau mașină, iar banii trebuie colectați de fiecare primărie. Apoi, banii sunt virați în contul ADI, care plătește operatorul. Dacă o primărie nu-și achită datoriile, firma de transport poate sista serviciul în respectiva localitate și poate cere banii în instanță. Deci, primăriile vor fi obligate să-și organizeze mult mai bine activitatea de colectare a taxelor și impozitelor locale. „ADI are obligația de a notifica delegatului (firma de transport – n.r.) denumirea UAT-urilor (primăriilor – n.r.) care nu au achitat furnizarea serviciului. Delegatul are posibilitatea să suspende sau să limiteze prestarea serviciului fără plata vreunei penalizări cu un preaviz de 15 zile. Pentru recuperarea debitelor, delegatul se poate adresa instanței de judecată“, a explicat ADI.

Taxa pe gunoi, mai mare decât impozitul la casă

În momentul implementării Master Planului, taxa pe gunoi va fi de 7 lei/persoană /lună în mediul urban și de 3 lei/persoană/lună în mediul rural.
De exemplu, o familie formată din trei persoane, care locuiește la țară, va plăti în total pe an 108 lei, iar la oraș – 252 de lei. Taxa va crește progresiv, până în 2042, până la 12,94 lei/persoană/lună în mediul urban și până la 5,78 lei/persoană/lună în mediul rural.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS