Orice film de succes are cel puțin o continuare în care eroii principali sunt prinși în mijlocul unor noi provocări. Când scenariul nu mai poate continua pe aceeași linie cronologică, scenariștii și producătorii recurg la metoda regresiei temporale. Așa apar „începuturile“, în care sunt prezentate copilăria, adolescența și faptele inițiale ale eroilor. GdS vă prezenta săptămâna trecută date dintr-un amplu dosar penal la care procurorii DNA lucrează de doi ani și jumătate, în care actorii principali sunt Adrian Mititelu, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară (OCPI) Dolj și Fiscul doljean. Acest film rulează și cu participarea extraordinară a Primăriei Craiova și a mai multor oameni din fotbal. Cum faptele v-au fost prezentate în materialul anterior și chiar dacă procesele lui Adrian Mititelu intră mai degrabă în categoria „Tânăr și neliniștit“ prin durata și intrigile din spatele lor, astăzi vom insista asupra „începuturilor“, o parte din ele pierzându-se în negura timpului, o caracteristică a tuturor dosarelor din care face parte Adrian Mititelu, fie că este acuzat sau acuzator.
Pentru început, să facem o scurtă istorie a prezentului. Direcția Națională Anticorupție a confirmat pentru GdS că a început urmărirea penală „in rem“ fără a acuza, deocamdată, vreo persoană, într-un amplu dosar care vizează mai multe aspecte. Procurorii nu au dat detalii, dar GdS a aflat că este vorba despre un presupus prejudiciu de circa un milion de euro în bugetul OCPI Dolj, afilierea CSU Craiova la FRF și înscrierea clubului în Liga 1. Toate faptele anchetate de procurori au ca punct de plecare terenurile deținute de Adrian Mititelu la Balta Craiovița și complicatul dosar de faliment al firmei Cetatea Banilor City, deținută de familia lui Mititelu. Dosarul a căpătat greutate după ce procurorii au adunat mai multe plângeri formulate de Adrian Mititelu și după ce mai mulți registratori de carte funciară de la OCPI Dolj au reclamat presiuni politice la întabulările succesive ale terenurilor de la Balta Craiovița soldate cu prejudicii în bugetul instituției prin neplata tarifelor de întabulare. În 2014, Mititelu reclama la DNA mai mulți funcționari din cadrul OCPI, doi lichidatori judiciari, pe primarul Craiovei și mai multe persoane din fotbal că au întabulat fără documente translative de proprietate mai multe terenuri pe numele firmei Cetatea Banilor City și Fotbal Club U Craiova, care, însumate, formează întreaga suprafață de teren din zona Balta Craiovița. Pe baza acestei plângeri, DNA – structura centrală a deschis un dosar penal la care a anexat un altul aflat pe masa procurorilor de la DNA Craiova. Mititelu acuza faptul că terenurile de mai sus au fost întabulate succesiv fără plata către OCPI Dolj a tarifelor specifice în acest caz și că prejudiciul cauzat instituției ar fi de circa un milion de euro. Mititelu a alimentat DNA și cu alte acuzații preluate de procurori în cadrul aceluiași dosar. Plângerile penale suplimentare se referă la excluderea fostei sale echipe, Fotbal Club U Craiova, din Federația Română de Fotbal și acordarea unui loc în liga a doua CSU Craiova, afilierea acestui club și înscrierea în Liga 1 pentru a continua activitatea Fotbal Club și modificarea statutului FRF pentru ca echipa CSU Craiova să îndeplinească condițiile de afiliere la federație și să poată promova în Liga 1. Un an mai târziu, în 2015, mai mulți registratori de carte funciară trimiteau și ei o adresă președintelui Klaus Iohannis și Curții Constituționale în care contestau o modificare a Legii Cadastrului și Publicității Imobiliare nr. 7 din 1996. Nu adresa în sine atrăgea atenția, ci exemplul folosit de aceștia pentru a-și susține punctul de vedere. „Vă prezentăm un caz ce a avut ca și consecință, susținem noi, păgubirea statului român cu miliarde de lei vechi din tariful de întabulare și, în măsura în care apreciați, vă rugăm să solicitați informații de la instituțiile implicate, pentru că sunt obligate să vi le furnizeze (…) Probabil, în funcție de anumite interese politice, atunci când s-a pus problema întabulării dreptului de proprietate asupra unor terenuri de către OCPI Dolj, la cererea administratorului judiciar (…) în favoarea SC Cetatea Banilor City SA, Direcția de Publicitate Imobiliară din cadrul ANCPI (structura ierarhic superioară OCPI Dolj – n.r.), la solicitatea registratorului de carte funciară desemnat să soluționeze cererea(…), a comunicat (prin două adrese din 2013 – n.r.) că sunt scutite de tarif astfel de cereri, deoarece așa prevede art. 76(1) din Legea 222/2012. Ulterior, Direcția (…) și-a schimbat la 180 de grade optica și prin adresa 5.197/2015 ne-a comunicat faptul că nu mai sunt scutite de tarif cererile formulate de practicianul în insolvență, deoarece art. 76(1) se referă la taxe și nu la tarife. Precizăm că și în anul 2013, și în anul 2015, textul art. 76(1) s-a referit tot la taxe, însă, probabil, fiind «necesar» să se ocolească plata tarifului de întabulare, «a interpretat» legea“, se arată în adresa registratorilor de la OCPI Dolj.
Sechestrul, plimbat ca sfintele moaște
Bonus la povestea de mai sus, pe care o studiază și procurorii DNA, este o altă acuzație adusă de Adrian Mititelu, de această dată Fiscului doljean, în legătură cu un sechestru pus pe o suprafață de teren de 76.000 de metri pătrați de la Balta Craiovița. Problema ar fi următoarea. În 2014, Mititelu a fost trimis în judecată de DIICOT, alături de mai multe persoane, pentru că ar fi constituit un grup infracțional care a păgubit bugetul statului cu 5,3 milioane de euro prin vânzarea la prețuri subevaluate a mai multor terenuri de la Balta Craiovița. Din punctul de vedere al DIICOT, în „afacere“ a fost implicat atât Adrian Mititelu, ca persoană fizică, cât și mai multe firme de-ale sale. Dosarul de la DIICOT s-a bazat pe plângeri făcute de Direcția Generală a Finanțelor Publice Dolj, instituție care a cerut atragerea răspunderii materiale a lui Mititelu și a pus sechestru pe o suprafață de teren de circa 76.000 de metri pătrați de la Balta Craiovița pe baza unui proces-verbal de sechestru din 2007. Prejudiciul total calculat de Fisc a fost mult mai mare, 34,4 milioane de lei (8 milioane de euro). Și care ar fi atunci problema sesizată de Mititelu? Legătura este tot cu Cetatea Banilor City și cu întabulările terenurilor pe numele firmei menționate mai sus. În momentul schimbării proprietarului, în cartea funciară, de pe persoana fizică Adrian Mititelu pe Cetatea Banilor City, s-a transferat și sechestrul. Mititelu susține că sechestrul nu va putea fi valorificat, deoarece el a fost instituit pe numele său, nu pe numele societății, și că Cetatea Banilor City a produs alte datorii care fac obiectul unui dosar de faliment. Cu alte cuvinte, sechestrul nu se poate muta de pe un proprietar pe altul, pentru că fiecare are datoriile lui. Conform motivării încheierii din 2013 a registratorului de la OCPI Dolj prin care s-au dispus întabulările succesive ale terenului de 76.000 de metri pătrați, Adrian Mititelu a fost radiat ca proprietar, iar Cetatea Banilor City a fost introdusă ca proprietar ca urmare a planului de reorganizare a firmei Cetatea Banilor City. „Din cuprinsul Cărții Funciare rezultă că există notate în favoarea DFGP Dolj/AFPM Craiova mai multe sechestre (…) Din planul de reorganizare al SC Cetatea Banilor City SA confirmat de Curtea de Apel Cluj (…) rezultă că una din măsurile de realizare a planului este și vânzarea imobilului (terenul de 76.000 de metri pătrați – n.r.) proprietate a debitorului SC Cetatea Banilor City, că imobilul este sechestrat, dar și că AFPM Craiova este creditor bugetar. Prin urmare, actele de dispoziție/transfer ce ar viza imobilul, având caracterul unei „înstrăinări forțate“ și nu una voluntară, câtă vreme se efectuează sub controlul și aprobarea judecătorului sindic, nu sunt lovite de nulitate chiar dacă imobilul este sechestrat de DGFP Dolj/AFPM Craiova“, motivează registratorul de la OCPI Dolj. Reprezentanții Fiscului, pe de altă parte, au explicat GdS că, din punctul lor de vedere, nu este nici o problemă și că, atunci când se vor vinde terenurile din proprietatea Cetatea Banilor City, primul care se va valorifica va fi sechestrul instituit. Fiscul face apel la articolul 2.360 din Noul Cod Civil, care spune următoarele: „Creditorul ipotecar poate urmări bunul ipotecat în orice mână ar trece, fără a ţine seama de drepturile reale constituite sau înscrise după înscrierea ipotecii sale“. Și Codul de Procedură Civilă face referire la acest aspect în articolul 816: „Creditorii care au ipotecă înscrisă asupra unui imobil îl pot urmări în orice mâini ar trece şi pot cere vânzarea lui pentru a se îndestula din preţul rezultat. Cu toate acestea, în cazul în care se urmăreşte un imobil ipotecat care a fost ulterior înstrăinat, dobânditorul, care nu este personal obligat pentru creanţa ipotecară, poate să se opună vânzării imobilului ipotecat, dacă au rămas alte imobile ipotecate în posesia debitorului principal, şi să ceară instanţei de executare urmărirea prealabilă a acestora din urmă, după regulile prevăzute de Codul Civil în materie de fidejusiune. Pe durata urmăririi acestor bunuri, urmărirea imobilului aparţinând terţului dobânditor este suspendată“.
Cum au ajuns terenurile la Cetatea Banilor City
În 2009, perioadă în care Adrian Mititelu era activ în fotbal și jongla cu legile, a divizat SC Fotbal Club U Craiova SA, societatea prin care derula toate activitățile sportive, în trei firme: una și-a păstrat numele de Fotbal Club, alta a fost denumită Cetatea Banilor City, iar cea de-a treia, Western Gate Residence. Legal, tranzacțiile s-au făcut printr-un protocol de desprindere, iar Cetatea Banilor s-a ales, după acest procedeu, cu mare parte din terenurile de la Balta Craiovița. Practic, Fotbal Club U Craiova urma să se ocupe de activitatea sportivă, Cetatea Banilor rămânea cu terenurile, iar Western Gate cu tranzacțiile imobiliare. Tot acest plan a fost pus la cale de Adrian Mititelu deoarece Fotbal Club avea datorii la stat și nu mai putea activa în Liga 1, așa că a înființat alte două firme cărora le-a transferat datoriile, iar Fotbal Club a rămas curată ca lacrima. La vremea aceea, procedeul era folosit pe scară largă de patroni pentru a rostogoli datoriile de pe o firmă pe alta, spre disperarea Fiscului. Terenurile pe care le-a transferat Mititelu către Cetatea Banilor fuseseră obținute printr-o controversată sentință civilă din 2004, atunci când nepotul lui Mititelu, Gigel Preoteasa, a cumpărat drepturile succesorale ale boierului Negoescu, tranzacții despre care GdS a scris pe larg la vremea respectivă. După ce a obținut terenurile, nepotul Preoteasa a vândut drepturile succesorale lui Adrian Mititelu și soției acestuia. La rândul lor, soții Mititelu au vândut drepturile mai departe către Societatea pentru Renașterea Fotbalului Craiovean SRL. În 2007, Fotbal Club U Craiova a absorbit SC Renașterea Fotbalului, operațiune prin care a preluat întregul patrimoniu al acesteia. Ulterior, Fotbal Club s-a divizat în cele trei firme de care am vorbit mai sus. Marea problemă a lui Adrian Mititelu a fost faptul că societatea care a preluat terenurile după divizarea Fotbal Club, Cetatea Banilor, nu și-a întabulat drepturile de proprietate la OCPI Dolj, astfel că, din punctul de vedere al Fiscului, divizarea Fotbal Club U Craiova nu s-a făcut legal până la capăt. Consecința, potrivit Fiscului, ar fi faptul că, în ciuda plimbării lor în acte, terenurile nu și-au schimbat niciodată proprietarii. De ce este important acest lucru? Pentru că, atât Fotbal Club U Craiova, cât și Cetatea Banilor au intrat în faliment, iar lichidatorii judiciari trebuie să vândă acum bunurile acestora. Întrebarea este: cui aparțin aceste bunuri? Adrian Mititelu a acuzat în ultimul timp faptul că mai mulți oameni din fotbal, împreună cu reprezentanți ai Fiscului și ai primăriei, au constituit un grup infracțional cu scopul de a-i vinde la preț subevaluat terenurile de la Balta Craiovița. Mititelu s-a trezit acum în situația în care nu mai poate controla vânzarea acestor terenuri, deoarece acest rol l-au preluat acum lichidatorii judiciari, pe care Mititelu i-a acuzat că sunt pe mână cu grupul de mai sus. De amintit că, după preluarea mandatului de primar în 2012, Olguța Vasilescu s-a înțeles cu Adrian Mititelu ca primăria să-i cumpere acestuia o suprafață de teren de la Baltă unde municipalitatea să construiască un drum public din fonduri europene. S-a făcut și un Plan Urbanistic Zonal, prin care întreaga suprafață de teren era declarată construibilă. Dacă lucrurile ar fi fost duse până la capăt, Mititelu ar fi scăpat de toate problemele sale financiare. Dar, între el și Olguța Vasilescu au apărut neînțelegeri, cumpărarea a fost anulată pe motiv că Mititelu a ascuns primăriei anumite litigii pe acele terenuri și, coincidență, o asociație care se ocupă de protejarea speciilor de animale a contestat PUZ-ul în instanță, spunând că la Balta Craiovița există un habitat natural care trebuie protejat. Pentru Mititelu acest lucru a însemnat blocarea tuturor proiectelor imobiliare. Nici acum procesul nu s-a încheiat.
Statul, neputincios
Lichidatorii judiciari ai celor două firme au încercat să refacă tot traseul terenurilor și să-l notifice în Cartea Funciară. De aici a apărut și scandalul întabulărilor succesive, despre care Mititelu a spus că s-a făcut cu încălcarea legii prin neplata tarifului către OCPI și că scopul lor este acela de a-l bloca financiar și de a-i vinde terenurile la prețuri subevaluate. Legat de tarif, este inexplicabil cum ANCPI a avut două puncte de vedere diferite pe aceeași speță. De exemplu, în 2013, sub semnătura directorului Direcției de Publicitate Imobiliară, Nicolae Iancu, OCPI Dolj primea o adresă în care i se spunea, printre altele, următoarele: „Practicienii în insolvență sunt scutiți de la plata taxelor privind operațiunile efectuate de Oficiul Național al Registrului Comerțului și Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară“. Răspunsul a venit la solicitarea conducerii OCPI de atunci, după ce lichidatorul firmei Cetatea Banilor solicitase întabularea succesivă a terenurilor fără plata tarifelor. În 2015, OCPI și-a schimbat optica și a spus că taxele și tarifele sunt lucruri diferite. „Noțiunea de taxă, așa cum este prevăzută de Constituție, vizează obligațiile de natură fiscală, adică impozitele și taxele care se constituie venituri la bugetul de stat și bugetele locale. Pentru serviciile prestate, ANCPI percepe tarife și nu taxe“, se arată într-un răspuns trimis de directorul general al ANCPI, Marius Arthur Ursu. Acest lucru a fost invocat și de registratorii de la OCPI Dolj atunci când s-au plâns președintelui Klaus Iohannis.
Un alt aspect de luat în seamă este procesul intentat de Administrația Finanțelor Publice Craiova din cadrul DGFP Dolj, care cerea instanței să oblige OCPI să întabuleze dreptul de proprietate al terenurilor de la Balta Craiovița în favoarea Cetatea Banilor City. Demersul era logic. Ca să aibă ce executa, Fiscul dorea ca terenurile să fie întabulate. Este, practic, aceeași speță rezolvată deja de OCPI Dolj, dar nu la solicitarea Fiscului, ci a lichidatorului judiciar al firmei Cetatea Banilor. Fiscul a câștigat la Judecătoria Craiova, apoi a pierdut la Tribunalul Dolj și la Curtea de Apel, iar dosarul s-a întors la judecătorie pentru rejudecare, unde Fiscul a pierdut din nou. Apelul se va judeca mâine la Tribunalul Dolj. Ce se va întâmpla dacă decizia rămâne definitivă, terenurile nu pot fi întabulate pe numele Cetatea Banilor, dar ele au fost deja întabulate de OCPI la cererea lichidatorului judiciar? Probabil, un nou șir de procese, care duc la altă întrebare. Cum este posibil ca, timp de zece ani, statul român să nu poată rezolva problema terenurilor de la Balta Craiovița și a datoriilor firmelor lui Adrian Mititelu și ale familiei sale? Cât de greu este să rezolvi o problemă simplă: Mititelu își plătește toate datoriile la stat, iar terenurile care îi rămân le poate vinde unor dezvoltatori imobiliari astfel încât și zona Balta Craiovița să nu mai fie un focar de infecție?
