Colectarea gunoiului este un subiect extrem de delicat pentru primarii din judeţul Dolj. Mulţi recunosc că din momentul în care s-a decis închiderea gropilor considerate neconforme de pe raza localităţilor pe care le conduc s-a creat un adevărat haos. Nu toţi locuitorii au încheiat contracte pentru ca gunoiul să le fie ridicat periodic şi aruncă resturile menajere pe unde apucă. La fel procedează chiar şi firmele desemnate să transporte gunoiul la Craiova. Din lipsă de bani au improvizat alte gropi în localitate. Cei care conduc oraşele din judeţ mărturisesc că, dacă ar respecta legea în totalitate şi ar transporta tot gunoiul la Craiova, nu le-ar ajunge bugetul. Toţi aşteaptă Master Planul de Deşeuri care întârzie însă să se implementeze. Până atunci, Garda de Mediu colectează bani din localităţile doljene în urma amenzilor aplicate pentru aruncarea gunoiului la întâmplare sau în gropi ilegale, improvizate.
Imediat ce ieşi din Craiova, comunele şi oraşele din judeţ sunt sufocate de gunoi. Resturile sunt aruncate la voia întâmplării, deoarece primarii nu mai au gropi ecologice unde să le depoziteze după ce acelea care funcţionau au fost declarate neconforme şi închise și nici bani să plătească firme care să le aducă la singurul depozit autorizat, cel de la Mofleni. Fiecare se descurcă aşa cum poate. Unii respectă legea, au interzis depozitarea gunoiului la gropile închise, transportă atât cât îşi permit la Craiova, iar restul îl aruncă în gropi improvizate.
„În Filiași, doar 40% dintre gospodării au contract pentru ridicarea gunoiului“
La Filiaşi, de exemplu, serviciul de salubritate a fost externalizat de aproape nouă ani. S-a încheiat contract de concesiune pe 25 de ani cu firma Retim care are obligaţia să ridice deşeurile de pe raza oraşului şi să le transporte la groapa de la Mofleni. „La fel ca peste tot, şi la noi gunoiul ridică probleme. În acest an, de exemplu, reprezentanţii firmei Retim au venit cu noi calculaţii, ne-au solicitat o creştere de 42% a preţului. S-a discutat acest aspect în consiliul local şi s-a aprobat o creştere de maximum 29% a preţurilor la aceste servicii. În Filiaşi, din păcate, doar 40% din gospodării au contract încheiat cu această firmă pentru ridicarea gunoiului“, a declarat Ilie Costeluş Gheorghe, primarul oraşului Filiaşi. Cum 60% dintre gospodării nu au contract pentru ridicarea gunoiului, oamenii au găsit soluţii pentru a scăpa de gunoiul menajer, şi nu numai. S-au format astfel noi gropi de gunoi, de dimensiuni mai mici, la marginea oraşului. Potrivit reprezentanţilor primăriei, tocmai pentru acest lucru operatorul a fost sancţionat, în urmă cu numai câteva săptămâni, de Garda de Mediu cu 20.000 de lei. „Fosta groapă de gunoi a orașului situată la periferia Filiaşului este îngrădită, calea de acces este închisă, însă vă daţi seama că au fost situaţii în care am găsit resturi vegetale depozitate acolo. Sunt mulţi oameni care ard gunoiul din gospodărie, aşa sunt obişnuiţi. Sperăm ca Master Planul de Deşeuri să rezolve o parte dintre problemele cu care ne confruntăm. În plus, ştiu că au avut loc o serie de modificări legislative prin care, începând cu 2017, trebuie să punem la punct prin intermediul unei hotărâri de consiliu local o taxă de salubritate prin care fiecare din cei care nu au contract cu operatorul de colectare a deşeurilor să fie nevoiţi să plătească o taxă la noi, iar noi ulterior către operator. Cred însă că ne va încurca această hotărâre pentru că, deşi ne mai deblocasem cu acea ordonanţă prin care se renunţa la 73% din cuantumul penalităţilor pe care locuitorii le aveau din cauza neplăţii taxelor şi impozitelor, această taxă va veni ca o povară pentru noi. În prezent, cele mai afectate zone cu gunoi sunt arterele care fac legătura între satele aparținătoare și orașul Filiași. Aici a și apărut un mic depozit improvizat în care se aruncă gunoiul, necontrolat. Nu o să avem altă soluție decât să îi ducem pe cei de la Mediu în acel loc, iar noi să facem curățenie. În acest loc se aruncă, în special, resturi de vegetație. Master Planul de Deșeuri prevede ca în orașul Filiași să se deschidă o stație de transfer a gunoiului“, a completat primarul orașului Filiași.
„Este foarte costisitor, iar profitul la salubritate este foarte mic“
Nici la Segarcea situația nu este mai bună. Primăria are propria firmă de salubritate care duce gunoiul la groapa Eco Sud, din Craiova, după ce anul trecut s-a dispus închiderea gropii de gunoi de pe raza localității. Deși distanța dintre Segarcea și Craiova nu este foarte mare, reprezentanții primăriei mărturisesc că este foarte greu ca gunoiul să fie transportat zilnic la Craiova, așa cum ar trebui. „Plătim foarte mult, este foarte costisitor, iar profitul la salubritate este foarte mic pentru că o parte din banii pe care îi luăm de la populație se duc la groapa de gunoi pe taxe. Şi oamenii au partea lor de vină pentru că suntem într-o zonă în care agricultura este foarte dezvoltată, locuitorii au grădini, însă nu au înțeles nici până acum să selecteze gunoiul de vegetație de cel menajer. Taxa nu este mare, este de doar trei lei de persoană. Când groapa din Segarcea era deschisă era mult mai simplu. În plus nu ne afecta, nu era miros, depozitul de gunoi este la aproximativ un kilometru de Segarcea“, a spus Nicolae Tutunaru, primarul oraşului Segarcea.
Sancţiuni şi la Calafat de la Garda de Mediu
Şi periferia oraşului Calafat este transformată într-o groapă de gunoi. Şi cum distanţa dintre Calafat şi Craiova nu este deloc de neglijat, costurile pentru transportul gunoiului sunt usturătoare. Administratorul public al oraşului se abţine să spună lucrurilor pe nume, însă neoficial toţi cei din primărie mărturisesc că pentru a duce tot gunoiul oraşului la Craiova ar avea nevoie de tot bugetul de care dispun şi chiar mai mult. Serviciul de salubrizare al administraţiei publice locale se ocupă de preluarea şi transportul gunoiului. „Suntem parteneri în cadrul Master Planului de Deşeuri care este în fază de implementare. Se va investi în zonă în staţii de transfer, staţii de sortare. În prezent, gunoiul menajer îl transportăm la Craiova, avem un contract cu groapa ecologică din Mofleni. S-a predat amplasamentul pentru construirea unei staţii de transfer undeva la marginea oraşului şi sper ca în cel mai scurt timp posibil acest proiect să fie finalizat şi să beneficiem de el, aşa cum prevede Master Planul. Acest amplasament este chiar lângă fosta groapă de gunoi a oraşului. În acest moment este extrem de costisitor, însă nu avem altă soluţie. Am avut controale deja de la Garda de Mediu, am primit chiar şi sancţiuni. Au fost situaţii în care am fost nevoiţi să aplicăm sancţiuni oamenilor pentru că nu au înţeles şi aruncă gunoiul la întâmplare. Şi Poliţia Locală se confruntă foarte des cu astfel de situaţii. Locuitorii duc gunoiul la marginea localităţii, la marginea pădurii. Master Planul de Deşeuri este soluţia salvatoare nu doar pentru noi, ci pentru tot judeţul pentru că niciodată nu am fi putut să facem astfel de investiţii fără să fim parte dintr-un program mult mai larg“, a spus Dan Vârtopeanu, administratorul public al Primăriei Calafat.
După închiderea gropii de gunoi din Bechet, autoritățile a încheiat contract cu Salubritate Craiova de aproape patru ani. „Vine săptămânal o maşină de la Salubritate şi ridică gunoiul. La acest moment, aproape 60% dintre locuitori au contract pentru ridicarea gunoiului şi sperăm ca în viitorul apropiat să reuşim să convingem cât mai mulţi oameni despre această necesitate. E un preţ acceptabil, 7,02 lei de persoană“, a declarat Adrian Glăvan, primarul oraşului Bechet.
„Depozităm gunoiul la o groapă improvizată în Băileşti“
Cei 60 de kilometri între Băileşti şi groapa de la Mofleni sunt extrem de greu de străbătut zilnic, recunosc reprezentanţii Societăţii SC Salubritate Băileşti SRL. „Fiecare transport ne costă 1.200, 1.250 de lei, asta înseamnă costurile transportului, motorina şi taxa de depozitare. Şi cum oamenii nu fac selectarea gunoiului este o mare problemă la care se adaugă şi faptul că sunt destul de reticenţi să încheie contracte. O soluţie ar fi disciplinarea populaţiei, în sensul informării şi convingerii oamenilor să încheie contracte, să selecteze gunoiul. Sunt foarte multe situaţii în care pun în pubele până şi materiale de construcţii. Am recurs chiar şi la colectarea gunoiului doar în anumite zile pentru a-i disciplina, dar degeaba. Recunoaştem că am fost nevoiţi chiar să depozităm gunoiul la o groapă improvizată în Băileşti tocmai din cauza costurilor mari. Am plătit însă pentru această decizie. Garda de Mediu ne-a amendat săptămâna trecută cu 20.000 de lei, o sumă foarte mare pentru noi. Cred că trebuia găsită o soluţie la nivel de judeţ pentru că sunt mai multe localităţi în situaţia noastră. Chiar dacă ai vrea să fi în regulă nu poţi, nu ai cum să faci faţă costurilor. În acest moment ridicăm gunoiul şi din comunele Afumaţi şi Galiciuica“, a spus Păun Mitroi, administratorul SC Salubritate Băileşti SRL.
Odată cu implementarea Master Planului de Deşeuri la Băileşti va fi construită o platformă intermediară pentru depozitarea gunoiului.
Reprezentanţii Primăriei Băileşti spun că groapa de gunoi din localitate a fost printre primele închise din judeţ. Din cele peste 8.000 de gospodării, puţin peste 3.000 au contracte pentru ridicarea gunoiului la care se adaugă asociaţiile de proprietari pentru cei care locuiesc la bloc. „Băileştiul este printre puţinele localităţi care au un operator regional pe deşeuri. Mai mult decât atât, municipalitatea este acţionarul majoritar al acestui operator, SC Salubritate SRL, care face eforturi destul de mari pentru a susţine colectarea acestor deşeuri menajere de la cetăţeni. Sunt oameni care pun în pubele nu doar gunoiul menajer, ci şi deşeurile vegetale, inclusiv deşeurile de la arderi, îngreunând şi blocând activitatea acestui operator. Groapa de gunoi închisă era în zona de periferie a municipiului, aproape de zonele agricole. De asta a fost şi monitorizată şi printre primele închise. Oamenii au înţeles să nu mai arunce acolo, dar din păcate pun gunoiul în continuare pe unde apucă. De ceva timp au ales altă zonă unde depozitează. Durerea cea mare că aceste zone publice, chiar dacă vrem să le igienizăm, este foarte greu pentru că trebuie să găseşti un operator care să poată să colecteze gunoiul şi să îl poată ducă. Înfiinţarea acestei societăţi a fost singura variantă pentru a putea opera, mai ales că legea utilităţilor publice s-a schimbat. Această societate colectează gunoiul şi în două comune. Nimeni nu vine la licitaţii pentru şase luni, pentru un an, mai ales că aceste costuri de transport şi taxele de depozitare sunt foarte mari“, a declarat Costel Pistriţu, primarul municipiului Băileşti.
La Băileşti, gunoiul de grajd este transformat în compost
Nici măcar taxa specială de salubrizare pe care oamenii va trebui să o plătească din 2017 nu este o soluţie, consideră reprezentanţii primăriei. Va fi foarte greu de colectat aceşti bani, atâta timp cât mulţi nu îşi plătesc nici măcar taxele şi impozitele pe proprietăţi. „Această taxă va fi impusă cetăţeanului, aşa cum spune şi directiva, şi va trebui să ajungem până la a face executări silite. Avem un grad de colectare al taxelor de peste 82%, dar sunt multe familii care trăiesc la limita sărăciei. Pentru a stopa o parte din costurile pentru ridicarea şi transportarea gunoiului la Craiova şi pentru a nu încărca tot acest gunoi vegetal, am reuşit, iar în cel mai scurt timp posibil vom face recepţia, printr-un program de la Ministerul Mediului, construirea unei platforme unde cetăţeanul va putea aduce gunoiul de grajd, iar noi îl vom transforma în pământ de flori. Oamenii nu o să mai arunce materia vegetală în pubele împreună cu deşeurile menajere, iar prin finalizarea procesului putem să folosim banii pe care îi ia societatea ulterior prin vinderea pământului de flori“, a completat Pistriţu.
„Problema gunoiului este un fenomen de masă“
Reprezentanţii Primăriei Dăbuleni mărturisesc că problema gunoiului este extrem de gravă.
„În Dăbuleni, situaţia este delicată. Când am preluat primăria am rămas stupefiat. Primăria are încheiat un contract pentru ridicarea gunoiului cu firma Rosal din Bucureşti în care este menţionat absolut tot, mai puţin locul în care această firmă era obligată să depoziteze gunoiul. Atunci pentru această firmă a fost simplu, adună gunoiul şi îl depozitează la marginea localităţii. Munţi de gunoi se formaseră în această zonă. Am luat legătura cu această firmă să facă în aşa fel încât să dispară acei munţi de gunoi. Nu au făcut decât să aducă un tractor de mare tonaj care să taseze munţii de gunoi. Acest contract s-a încheiat în 2010 pe o perioadă de cinci ani, după care a fost prelungit cu încă doi ani! Când i-am întrebat de ce procedează aşa, de ce îl aruncă tot în Dăbuleni, mi-au răspuns că nu au unde să îl ducă, că la Craiova nu îl primesc şi nu au altă opţiune. În plus, nici nu ar fi rentabil pentru firmă să îl ducă la Craiova. Trebuie să fim sinceri. Problema gunoiului este generală, este un fenomen de masă, sunt comune care nici măcar nu au contracte încheiate cu firme care să le ridice gunoiul. Asta este realitatea, aşteptăm Master Planul de Deşeuri“, a spus Aurel Băjenaru, primarul oraşului Dăbuleni.
Master Planul de Deșeuri, întârziat din cauza contestațiilor la licitații
Reprezentanţii Consiliului Judeţean Dolj susţin că Master Planul de Deșeuri a fost întârziat din cauza contestațiilor la licitațiile organizate.
„Mare parte din suma totală de 54 de milioane de euro a fost atrasă și, în continuare, sunt bani europeni pentru implementarea celorlalte componente ale Master Planului. În cazul primăriilor din județ, problema este că firmele care au câștigat contractele de colectare și depozitare a gunoiului nu au lucrat organizat și au depus gunoiul pe o suprafață care a depășit-o pe cea a fostelor gropi de gunoi închise din respectivele localități. În prezent, se lucrează în mai multe localități la construirea unor stații de sortare. Ideea este că trebuie finalizată licitația pentru desemnarea operatorului de transport a gunoiului, iar această licitație depinde de finalizarea alteia, cea privind containerele îngropate din Craiova“, a declarat Ion Prioteasa, preşedintele CJ Dolj.
Controale ale Gărzii de Mediu până pe 22 septembrie
Gheorghe Călinoiu, comisarul-șef al Gărzii de Mediu Dolj, a precizat: „Am amendat mai multe primării și societăți de salubrizare. La Primăria Calafat am aplicat o amendă de 20.000 de lei pentru că duceau gunoiul într-un loc neautorizat. Când i-am întrebat de ce depozitează acolo, au dat vina pe întârzierile din Master Planul de Deșeuri.
Altă amendă de 20.000 de lei am aplicat-o societății de salubrizare din orașul Băilești. În loc să ducă gunoiul la groapa autorizată de la Mofleni, ei duceau gunoiul pe un teren neautorizat. Noi vom face controale până pe 22 septembrie la toate primăriile responsabile de gestionarea deșeurilor“.
