Doi profesori din Suedia sunt îngerii păzitori ai copiilor din comuna mehedințeană Cireșu, dar și din localitățile învecinate – Marga, Schitu de Sus, Șiroca, Godeanu. Grație ajutorului lor, învățăceii pot beneficia, de mai bine de 20 de ani, de singura şcoală generală cu internat din ţară. Fără acest cămin, copiii n-ar fi avut nici o şansă la educaţie, pentru că unii dintre ei stau fie prea departe de unitatea de învăţământ, fie se confruntă cu situații materiale precare.
O poveste despre oameni, şanse şi speranţe se scrie de mai bine de 20 de ani printre culmi de dealuri, la umbra bătrânilor pomi fructiferi în comuna Cireşu din județul Mehedinţi.
Școala din localitate este finanţată de o familie de suedezi. Gunnar şi Irene Fager sunt foşti profesori, în prezent pensionari, care după o vizită în România au hotărât să ajute şcoala și internatul instituției de învățământ de la Cireşu. Fac eforturi uriaşe în comunitatea în care îşi duc zilele pentru a strânge banii necesari finanţării Școlii din Cireşu. Sute de copii au avut posibilitatea, grație ajutorului venit din partea lor, să-și continue studiile. Învățământul liceal este, de asemenea, încurajat și susținut de profesorii inimoși din Suedia, prin acordarea unor burse.
Un ajutor real pentru 46 de elevi
Astăzi, 46 de elevi din comuna Cireșu și din cinci localități învecinate frecventează cursurile școlii. 15 dintre ei locuiesc în internat, căci casele în care trăiesc familiile lor sunt la distanțe mari de școală. În plus, părinții se confruntă cu probleme materiale, care le-ar putea îngrădi copiilor dreptul la educație. La internat, copiii dorm în camere cu paturi suspendate. Pe rafturi câteva jucării de pluș îi așteaptă pe cei mai mici dintre ei, elevii din clasele primare. În sala de mese, coșulețele cu pâine au fost așezate. Este ora mesei de prânz, servită tuturor copiilor din școală, indiferent că locuiesc sau nu în internat. La ora 12.00, cei mai mici dintre învățăcei își fac intrarea în cămin. Fără nici cel mai mic zgomot fac coadă în fața chiuvetei pentru a-și spăla mânuțele. Apoi, alt șir se formează la ușa bucătăriei. Pe un scaun sunt așezate tacâmurile, așa că fiecare își alege o lingură și o furculiță. Li se dă, în funcție de preferințe, câte un castronaș cu supă sau piure cu carne și salată. Cu pași mici, stângaci, pornesc spre masă. Suflă ușor asupra conținutului din lingură și apoi gustă satisfăcuți. Doar clinchetul tacâmurilor se aude în sala de mese. În rest, liniște. Familiile lor nu plătesc nici un ban, pentru că suedezii suportă cheltuielile. De asemenea, în fiecare săptămână copiii beneficiază de control stomatologic la Drobeta Turnu Severin, tot prin grija familiei profesorilor pensionari suedezi.
Schimbare de destin
Este o șansă reală pentru mulți dintre copii. Gabriel are zece ani și locuiește în internat din clasa întâi. Cu ajutorul învățătorului, dar și al pedagogului care îi supraveghează la internat după terminarea cursurilor, a reușit să descifreze tainele abecedarului, și mai târziu misterele cifrelor și mirajul cititului. „Stau în internat din clasa întâi. E frumos. Facem lecțiile cu pedagogul. Sunt multe posibilități. Avem calorifere, apă caldă… Dacă rămâneam acasă, în Marga, nu puteam ajunge la școală, mai ales iarna. Și sora mea, care este în clasa a șasea, stă și ea la internat“, spune Gabriel. Acum poate să viseze că într-o zi va ajunge așa cum își dorește – șofer de tir – ca să poată vedea lumea întreagă.
Fără ajutorul suedezilor, cel mai probabil Școala de la Cireşu s-ar fi desfiinţat, aşa cum a fost soarta altor sute de unităţi şcolare din România, care au fost închise din cauza numărului redus de copii, iar visurile elevilor s-ar fi năruit înainte să se înfiripeze.
„În fiecare lună, suedezii ne trimit bani pentru a cumpăra alimente, dar și alte lucruri necesare pentru internat“, a precizat Cristian Gângu, director la Școala gimnazială, cu clasele I-VIII din comuna Cireșu.
Soarta copiilor din comuna Cireşu ar fi fost cu totul alta dacă, în urmă cu mai bine de 20 de ani, după o vizită în România, cei doi profesori din Suedia nu s-ar fi hotărât să le acorde o şansă. Câteva zeci de mii de euro au fost investite în aducţiunea de apă, în încălzirea centrală, în renovarea şi dotarea sălilor de clasă, cantinei şi internatului. Visurile unor copii pot deveni astăzi realitate.
