Autoritatea Electorală Permanentă a anunțat, ieri, într-un răspuns trimis la solicitarea GdS, că pomenile electorale oferite de primarii în funcție, candidați la alegerile locale de duminică, nu încalcă legislația electorală. Autoritatea motivează răspunsul pe baza Legii privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, Legea nr. 334/2006, dar nu amintește de propriul Ghid aprobat prin Hotărârea nr. 19 care interzice oferirea, direct sau indirect, de alimente în campania electorală.
De o lună au avut nevoie autoritățile responsabile de aplicarea legislației electorale pentru a clarifica un aspect foarte important al campaniei electorale pentru alegerile locale de pe 5 iunie: sunt ajutoarele alimentare acordate în perioada campaniei electorale de către primarii în funcție, totodată candidați pentru un nou mandat, mită electorală? Solicitarea adresată de jurnaliști a avut ca punct de plecare situația din Craiova, acolo unde unde primarul Olguța Vasilescu a împărțit, în prima săptămână a campaniei electorale (3-13 mai) alimente plătite din bugetul local cu 250.000 de euro unui număr de 17.000 de persoane. Înainte de răspunsul clar de ieri al AEP, autoritățile în domeniu și-au pasat una alteia clarificarea situației.
De exemplu, Biroul Electoral Județean Dolj i-a trimis pe jurnaliști la biroul electoral de circumscripție Craiova. „Precizăm (…) că, în conformitate cu dispozițiile art. 80 alin. 1 din Legea nr. 115/2015, birourile electorale de circumscripție veghează la corecta desfășurare a campaniei electorale în circumscripția unde funcționează, având competența de a soluționa orice plângere cu privire la încălcarea art. 80 alin. 2, art. 64, art. 65 și art. 79 din același act normativ (…) Concluzionând, orice persoană poate sesiza biroul de circumscripție în raza teritorială a căruia se pretinde că au fost săvârșite diverse acțiuni de campanie electorală cu încălcarea legii, prin formularea unei plângeri“, se arată în răspunsul BEJ Dolj. La rândul său, BEC Craiova s-a considerat neabilitat să spună dacă pomenile electorale sunt ilegale. „Singurul organ abilitat să asigure interpretarea unitară a legii electorale este Biroul Electoral Central. Biroul Electoral de Circumscripție urmărește aplicarea dispozițiilor legale privitoare la alegeri în circumscripția electorală în care funcționează, respectiv prin soluționarea plângerilor/contestațiilor prin care se invocă eventuale încălcări ale dispozițiilor legale“. Biroul județean al AEP a considerat că distribuirea ajutoarelor alimentare nu face obiectul reglementărilor Legii nr. 115/2015 (…) apoi a trimis jurnaliștii să întrebe la BEC Craiova. Cum președintele BEC Craiova invocase BEC Central, jurnaliștii au solicitat acestuia un punct de vedere. BEC a răspuns că adresa a fost trimisă spre competentă soluționare Autorității Electorale Permanente.
AEP judecă alimentele din perspectiva materialelor de propagandă electorală. Și, normal, că nu îi iese
Din adresa cu numărul 13.451 din 30.05.2016 rezultă că AEP a tratat ajutoarele alimentare din perspectiva materialelor de propagandă, care, potrivit legii, nu pot fi decât materiale scrise, audio sau video. Judecând în această cheie, AEP nici nu ar fi putut ajunge la altă concluzie. Iată ce spune în răspuns: „Potrivit dispozițiilor art. 42 din Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, republicată, Autoritatea Electorală Permanentă este abilitată să controleze respectarea prevederilor legale privind finanțarea partidelor politice, precum și legalitatea finanțării campaniilor electorale. Conform art. 44 din aceeași lege, coroborat cu art. 44 din Normele Metodologice de aplicare a Legii 334/2006 (…) aprobate prin HG. nr. 10/2016, Autoritatea Electorală Permanentă controlează respectarea dispozițiilor legale privind finanțarea activității curente, cât și veniturile și cheltuielile partidelor politice. În conformitate cu prevederile art 36. alin (7) din Legea nr. 334/2006 (…) este considerat material de propagandă electorală orice material scris, audio sau video, care îndeplinește următoarele condiții: a) se referă în mod direct la un candidat sau partid politic, care participă la alegeri sau referendum, clar identificat; b) este utilizat în perioada campaniei electorale, stabilită potrivit legilor privitoare la organizarea alegerilor; c) are obiectiv electoral și se adresează publicului larg; d) depășește limitele activității jurnalistice de informare a publicului. Prin urmare, acțiunea Primăriei Craiova la care faceți referire nu se încadrează în prevederile legale menționate mai sus și nu reprezintă distribuire de materiale de propagandă electorală“, se arată în răspunsul AEP.
Ce spune propria hotărâre a AEP
Autoritatea nu a făcut nici o referire la propria hotărâre, numărul 19 din 18.04.2016, prin care s-a aprobat „Ghidul finanțării campaniei electorale la alegerile locale din anul 2016“. De exemplu, articolul 27, alineatul 3, interzice clar oferirea de produse în campanie electorală.
„În campania electorală, competitorilor electorali le este interzisă achiziționarea, oferirea, distribuirea sau darea, în mod direct sau indirect, a pixurilor, a cănilor, a ceasurilor, a tricourilor, a jachetelor, a gecilor, a impermeabilelor, a pelerinelor, a vestelor, a șepcilor, a căciulilor, a fularelor, a sacoșelor, a pungilor, a umbrelelor, a găleților, a brichetelor, a chibriturilor, a produselor alimentare, a produselor alcoolice, a țigărilor și a altor produse asemenea“, se arată în ghid. De asemenea, Codul Penal prevede închisoare de până la trei ani pentru coruperea alegătorilor. „Oferirea sau darea de bani, bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidați ori un anumit candidat se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani și interzicerea exercitării unor drepturi“, spune articolul 386.
