O femeie plătește peste 100 de lei pe lună la Casa de Pensii din pensia de urmaș a copiilor, din cauză că instituția a uitat să îi sisteze femeii pensia în 2011 și i-a plătit banii până în 2015. Funcționarul care a făcut eroarea a decedat, iar acum femeia care a încasat aproape cinci ani pensia de urmaș care nu i se cuvenea este nevoită să dea banii înapoi pe ultimii trei ani, cât e perioada de prescripție. CJP Dolj verifică acum 15.000 de dosare de pensie de urmaș, pentru a vedea dacă s-au mai strecurat erori și au încasat și alții sume necuvenite.
Mariana Daniela Burugă din comuna Fărcaș, sat Golumbu, a rămas văduvă în urmă cu șapte ani. După decesul soțului, femeia i-a crescut pe cei doi copii minori. Între timp, a mai făcut un copil – al treilea – , cu alt bărbat, care a părăsit-o. Acum femeia își crește singură cei trei copii, nu are serviciu și trăiește din alocația copiilor și din pensia de urmaș a primilor doi fii. Numai că, potrivit legii, femeia avea dreptul la pensie de urmaș după soțul decedat doar o scurtă perioadă de timp, până în 2011. Dintr-o eroare, însă, pensia de urmaș a femeii a fost sistată de Casa Județeană de Pensii (CJP) Dolj abia în 2014, când instituția s-a sesizat, într-un final, că femeia din Fărcaș nu mai avea voie de mult timp să încaseze acei bani și nici instituția nu avea voie să-i plătească, potrivit legii. GdS a prezentat în aprilie 2015 cazul femeii somate să restituie 11.900 de lei, dar de atunci și până acum Casa de Pensii a trecut la executarea silită a sumei respective.
Executată silit pe pensia primită de copii
Anul trecut, Maria Daniela Burugă, care avea atunci 38 de ani, ne-a povestit la redacție că a fost chemată la CJP Dolj, unde a semnat o declarație prin care este de acord să i se rețină o treime din pensia de urmaș a copiilor, pentru a fi recuperată suma de 11.900 de lei pe care ea o încasase necuvenit. Femeia era nemulțumită de faptul că i se rețineau 148 de lei pe lună din pensia de urmaș a copiilor. „Cu ce am fost de vină eu că mi s-au dat banii ăia? Eu cu ce să cresc copiii ăștia dacă îmi ia înapoi din bani?“, s-a plâns femeia anul trecut, când s-a adresat GdS. Ea mai spunea că în toți anii în care a primit pensie de urmaș fără să i se cuvină nu a fost informată de funcționarii Casei de Pensii Dolj că ar avea de dat ceva înapoi la stat, apoi s-a trecut anul trecut la executarea silită a pensiei copiilor. Casa de Pensii o execută silit doar pentru pensia de urmaș încasată necuvenit de femeie pe ultimii trei ani, deoarece aceasta este perioada de prescripție, potrivit legii.
Funcționarul care a făcut greșeala a murit
Conducerea Casei de Pensii recunoaște că a fost greșeala instituției că nu i-a sistat la timp pensia de urmaș femeii din Fărcaș, dar că aceasta a semnat o hârtie prin care și-a dat acordul să i se rețină din pensia de urmaș a copiilor. Întrebată de ce nu recuperează prejudiciul de la funcționarul Casei de Pensii care a făcut eroarea și nu a sistat în 2011 pensia de urmaș a doljencei respective, directoarea instituției a precizat: „Într-adevăr, este și o eroare a unui funcționar public, dar funcționarul respectiv care a emis această decizie de pensionare în 2006 și care ar fi trebuit să o scadențeze în 2011, din păcate, a decedat“.
Directoarea CJP Dolj, Daniela Licu, a precizat că femeia este executată silit cu o sumă de aproximativ 100 de lei care i se reține din pensia de urmaș a celor doi copii. Fiecare copil primește aproximativ 400 de lei drept pensie după decesul tatălui.
Conducerea Casei de Pensii susține că este vina funcționarului care nu a sistat plata pensiei de urmaș, dar și că femeia din Fărcaș a fost informată încă de la emiterea deciziei cu pensia de urmaș că aceasta era valabilă până în 2011. „Doamna ar fi trebuit să beneficieze de pensie de urmaș până la împlinirea vârstei de șapte ani a celui mai mic dintre copii, deci până în 2011. La acea perioadă, deciziile pentru pensia de urmaș erau emise pe un singur CNP, al celui mai mic dintre copii. Pe decizia de pensie de urmaș a doamnei este trecută data scadentă a pensiei, deci data până la care doamna avea dreptul la pensie, adică până în 2011. Totodată, în dreptul celor doi copii este trecută data de la care trebuie să aducă adeverință că urmează o formă de învățământ acreditată, de stat“, a precizat Daniela Licu, director executiv al CJP Dolj.
Ce șanse avea femeia să scape de executare?
În cazul în care Mariana Daniela Buruga nu ar fi semnat hârtia prin care era de acord să se rețină debitul din pensia de urmaș a copiilor, atunci ar fi fost executată silit, spune un avocat din Craiova, contactat de GdS. „În cazul în care femeia nu ar fi semnat acel document, atunci Casa de Pensii nu putea să îi facă poprire pe pensia de urmaș a copiilor minori. Degeaba ar contesta acum în instanță decizia prin care este executată silit, pentru că ea și-a dat acordul în scris pentru ca acea executare silită să se aplice pe pensia copiilor. Debitul va fi recuperat în continuare, pentru că, potrivit legii, banii încasați nelegal de o persoană trebuie restituiți de aceeași persoană“, a spus avocatul contactat de GdS.
Legea amnistiei fiscale nu se poate aplica în cazul femeii din Fărcaș, pentru că „la data intrării în vigoare a acelei legi, doamna nu mai avea calitatea de pensionar“, a precizat Daniela Licu, care a arătat că nu poate opri executarea silită în cazul din Fărcaș.
15.000 de dosare de pensie de urmaș, verificate de CJP
Înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010 (care s-a aplicat de la 1 ianuarie 2011) era posibil să se plătească pensii de urmaș adulților mai mult timp decât prevede legea, pentru că se puteau ușor strecura erori în sistem. De exemplu, în cazul familiilor cu copii în care deceda unul dintre părinți, deciziile de pensionare se făceau pe CNP-ul celui mai mic dintre copiii familiei respective, astfel că părintele supraviețuitor putea primi bani mulți ani la rând, dacă funcționarii CJP nu erau vigilenți să sisteze pensia la termenul legal.
Pornind de la cazul femeii din Fărcaș care a primit timp de aproape cinci ani pensie de urmaș de la CJP fără să aibă dreptul să o mai încaseze, instituția controlează acum toate cele 15.000 de dosare de pensie de urmaș din județ, pentru a verifica dacă mai sunt și alte greșeli. „Suntem într-un amplu proces de verificare pentru a vedea eventuale inadvertențe din acestea, în ceea ce privește CNP-urile copiilor urmași, ale soților și soțiilor urmașe. Avem la nivelul județului Dolj aproximativ 15.000 de dosare de pensie de urmaș. Am reușit până în acest moment să reverificăm peste 7.000 de dosare. Deci, suntem într-un amplu proces prin care toate aceste inadvertențe sunt eliminate. S-ar putea să mai fie erori. Lucrăm într-un sistem integrat la nivel național și nu va mai fi posibil să se mai facă greșeli de acum încolo“, a precizat Daniela Licu, directoarea CJP Dolj.
Ce spune legea în cazul banilor încasați necuvenit de o persoană
Articolul 179 din Legea nr. 263/2010, cunoscută drept Legea pensiilor, prevede clar că banii încasați necuvenit de o persoană trebuie recuperați tot de la respectiva persoană, chiar dacă au fost plătiți dintr-o eroare a unui funcționar: „(1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de prestații de asigurări sociale se recuperează de la beneficiari în termenul general de prescripție de trei ani. (2) În cazul prestațiilor de asigurări sociale, altele decât pensiile, recuperarea sumelor prevăzute la alin. (1) se efectuează de către angajator sau, după caz, de instituția care efectuează plata drepturilor de asigurări sociale. (3) Casa Națională de Pensii Publice, prin casele teritoriale de pensii, precum și casele de pensii sectoriale recuperează sumele plătite necuvenit de la plătitorii prevăzuți la alin. (2). (4) Sumele plătite necuvenit prin intermediul caselor teritoriale de pensii și al caselor de pensii sectoriale se recuperează de la beneficiari în baza deciziei casei respective, care constituie titlu executoriu“.
