Craiova s-a lansat în competiția pentru Capitală Culturală Europeană 2021 într-un club luxos din Bruxelles, fără ca autoritățile să informeze în prealabil cetățenii despre costurile și programul acestui eveniment. Fondurile publice din proiectul pentru competiția europeană sunt derulate printr-o asociație „de drept privat“, care nu consideră că trebuie să dea socoteală pentru cheltuirea banilor de la bugetul local. Asociația susține că informațiile cerute de GdS pentru informarea craiovenilor nu sunt de interes public!
Autoritățile locale visează să transforme Craiova în Capitală Culturală Europeană (CCE) în 2021. În acest scop, au pompat milioane de lei în instituțiile de cultură din oraș. În 2013, au înființat Asociația „Craiova Capitală Culturală 2021“ (ACCCE 2021), o entitate care are ca scop declarat promovarea acestui proiect. Structura a luat ființă prin (HCL) nr. 319/2013, prin asocierea a 19 membri fondatori, printre care municipiul Craiova, Consiliul Județean (CJ) Dolj, Mitropolia Olteniei și toate instituțiile publice de cultură din municipiu. Asociația funcționează în baza OUG nr. 26/2000 privind asociațiile și fundațiile, cu modificările și completările ulterioare. Potrivit statutului aprobat de Consiliul Local (CL) Craiova (art. 2.2), asociația este „persoană juridică de drept privat și utilitate publică“. Această prevedere din statut vine în contradicție cu OUG nr. 26/2000 privind asociațiile și fundațiile. Legislația (art. 38, alin. 1) spune că o asociație poate fi recunoscută de Guvernul României ca fiind de utilitate publică dacă îndeplinește cumulativ mai multe condiții, printre și aceea de a avea o activitate de trei ani. Pentru dobândirea acestui statut, asociația trebuie să prezinte un raport de activitate „însoțit de situațiile financiare anuale și de bugetele de venituri și cheltuieli pe ultimii trei ani anteriori datei depunerii cererii privind recunoașterea statutului de utilitate publică“. Recunoașterea unei asociații de utilitate publică (art. 39, alin. 1) se face prin hotărâre a guvernului (HG). Așadar, ACCCE 2021 nu este o asociație de utilitate publică, așa cum pretinde prin statut. Să reținem altă prevedere a OUG nr. 26/2000 (art. 43, alin. 1), despre care vom vorbi mai târziu: la asociațiile de utilitate publică, în evidențele contabile se înregistrează separat bunurile achiziționate sau edificate din bani publici.
Asociația interesului privat
Ca membru fondator al ACCCE 2021, municipiul Craiova a vărsat în perioada 2013-2014 importante sume de bani de la bugetul local în conturile aceste asociații. Asociațiile pot avea venituri și din „resurse de la bugetul de stat sau de la bugetele locale“ (art. 46, alin.1, lit. f). Într-o informare către CL Craiova, asociația a contabilizat că în 2013 a primit o subvenție de 1,65 milioane de lei (370.000 de euro), din care a returnat la sfârșitul anului 580.000 de lei (130.000 de euro). Așadar, o subvenție de 240.000 de euro. În bilanțul depus la fisc însă, asociația a declarat venituri totale de 1 milion de lei (230.000 de euro) și o pierdere de 16.500 de lei (3.700 de euro). Asociația nu a răspuns niciodată la întrebările GdS cu privire la cheltuielile punctuale legate de evenimentele organizate. În 2014, a solicitat și primit alte sume de bani de la bugetul local. Punctul culminant l-a constituit lansarea „identității vizuale“ a proiectului „Craiova Capitală Culturală Europeană 2021“, la Bruxelles. Asociația nu a fost nici de această dată mai transparentă: nu a organizat o conferință de presă prin care să anunțe craiovenii ce se va petrece la Bruxelles, pe banii lor! Pe surse, presa a aflat că evenimentul include un dineu la un club belgian de lux (Cercle Royal Gaulois), cu mâncare oltenească, muzică și o prezentare organizată de Cătălin Botezatu. În baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, GdS a făcut demersurile legale pentru a afla informații despre chermesa de la Bruxelles și a le prezenta craiovenilor. Jurnaliștii au solicitat simultan Primăriei Craiova și ACCCE 2021 următoarele informații: care este programul evenimentului, care este lista invitaților la eveniment, care este bugetul total și ce companie organizează evenimentul. Primăria Craiova a răspuns că „nu are competența privind soluționarea cererii“, iar ACCCE 2021 ne-a răspuns că este „persoană juridică de drept privat“, iar activitatea sa „nu este supusă“ prevederilor Legii nr. 544/2001. Mai mult, potrivit reprezentanților asociației, informațiile solicitate de GdS „nu au caracter de informații de interes public“. Cu alte cuvinte, nu este de interes public cum cheltuiește banii craiovenilor această asociație „de drept privat“! La ultima rectificare bugetară (27 noiembrie 2014), ACCCE a fost nevoită să facă un referat pentru suplimentarea alocației bugetare cu suma de 100.000 de lei (22.500 de euro). Iată pentru ce îi trebuiau banii: site video 14.000 de lei, site craiovaculturala.ro – 36.000 de lei, deplasare Bruxelles – 40.000 de lei, spectacole cu ocazia sărbătorilor de iarnă – 10.000 de lei.
Banii publici trebuie cheltuiți după lege
Cu toate că ACCCE 2021 primește bani publici de la buget, GdS nu a descoperit până acum licitații sau cumpărări directe făcute de această asociație, în baza OUG nr. 34/2006 privind achizițiile publice. În mod logic, orice structură care folosește fonduri publice trebuie să cheltuiască banii în mod transparent. Spre exemplu, asociațiile, fundațiile sau societățile comerciale private sunt obligate să respecte OUG nr. 34/2006 pentru cheltuirea banilor de la UE. Aceeași obligație o au și cei care folosesc fonduri guvernamentale sau locale. OUG nr. 34/2006 are ca scop „asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, prin aplicarea procedurilor de atribuire de către autoritățile contractante“ (art. 2, alin.1, lit. d).
În accepțiunea acestei ordonanțe, autoritate contractantă este „oricare organism al statului – autoritate publică sau instituție publică – care acționează la nivel central ori la nivel regional sau local“ (art. 8, lit. a). De asemenea, este autoritate contractantă „oricare organism cu personalitate juridică, care a fost înființat pentru a satisface nevoi de interes general fără caracter comercial sau industrial, finanțat, în majoritate, de către o autoritate contractantă sau de către un alt organism de drept public“ (art. 8, alin. b), „oricare asociere formată din una sau mai multe autorități contractante“ (art. 8, lit. c). Practic, ACCCE 2021 trebuie să asigure publicitatea cheltuielilor pe care le face. De altfel, unul dintre criteriile în baza căruia va fi desemnat orașul câștigător al competiției (Decizia nr. 445/16 aprilie 2014 a Parlamentului și Consiliului Europei) se referă la implicarea publicului. Acest criteriu presupune implicarea populației locale și a societății civile în pregătirea candidaturii și în punerea în aplicare a acțiunii. Ca să aibă suportul publicului, orașul trebuie să aibă informații despre acest proiect. Dincolo de aspectele legale/penale, modul netransparent în care lucrează ACCCE 2021 poate pune în pericol chiar succesul orașului în această competiție.
