Fiscul și CJAS pretind penalități de întârziere pentru cei 11.500 de doljeni care au obținut venituri din activități independente în perioada 2008-2013. Debitorii nu vor să plătească penalități, deoarece spun că nu au fost înștiințați despre datorii timp de cinci ani. Justiția a decis că, în lipsa înștiințării, penalitățile încalcă Legea sănătății, Codul fiscal și Constituția. Un avocat din Craiova a obținut deja în instanță anularea penalităților.
Scandalul penalităților de întârziere pentru debitele CAS continuă. Casa Județeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) Dolj, care a predat administrarea debitelor către Fisc, pretinde accesorii (dobânzi și penalități de întârziere) de la 11.500 de persoane care au obținut venituri din activități independente în perioada 2008-2013, deși deciziile de impunere privind obligațiile de plată au fost emise în 2013 și 2014, cu o întârziere la limita legală de prescriere de cinci ani. Cititorii au sesizat GdS că CJAS a încălcat legea, iar debitorii executați de Fisc sugerează inițierea unui proces colectiv pentru anularea accesoriilor. „Poate o casă de avocatură se va oferi să ne reprezinte în instanță, contra cost: ne-am săturat să se tot tragă pe amărâții de contribuabili. Nu au informat la timp, să-și asume acest fapt“, ne-a scris Florian Ionică.
Justiția s-a pronunțat: penalități nelegale
În sprijinul debitorilor, există două sentințe favorabile, de la Curtea de Apel București (CAB) și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ).
Prin sentința civilă nr. 835/2012, CAB a anulat dispozițiile art. 35 alin. 1 din Ordinul nr. 617/2007 al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), care dădea dreptul acesteia să emită decizii de impunere. Debitele CAS au fost declarate creanțe bugetare, care trebuie administrate de Fisc. Decizia nr. 639/2014 a ÎCCJ face trimitere la art. 222 din Legea nr. 95/2006 a sănătății, care spune că fiecare asigurat are dreptul de a fi informat cel puțin o dată pe an, prin casele de asigurări, asupra serviciilor de care beneficiază, a nivelului de contribuție personală și a modalității de plată, precum și a drepturilor și obligațiilor sale. De asemenea, se face trimitere la art. 31 din Constituția României (CR), care spune că „autoritățile publice, potrivit competențelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal“. În plus, art. 7 alin. (1) din Codul de procedură fiscală spune că „organul fiscal înștiințează contribuabilul asupra drepturilor și obligațiilor ce îi revin în desfășurarea procedurii potrivit legii fiscale“. Înștiințarea contribuabililor se face verbal sau în scris (7.1). Instanța a reținut că CJAS nu și-a îndeplinit obligația de a înștiința contribuabilul. Numai în cazul înștiințării, dacă debitorul nu-și plătea datoriile CJAS, putea să impună plata accesoriilor.
Prima victorie în Craiova
Avocatul craiovean Dănuț Cega este unul dintre debitorii care au câștigat în instanță procesul cu CJAS Dolj. „În cazul meu, există o hotărâre irevocabilă prin care instanța a anulat decizia de impunere atât în ceea ce privește debitul principal, cât și penalitățile. Privind penalitățile, avem deja o practică judiciară care cred că a contat în speța în care m-am judecat. Este vorba despre deciziile CAB și ÎCCJ. Atât Constituția, cât și legea specială prevăd obligația instituțiilor de a realiza o informare corectă a cetățenilor, astfel încât aceștia să știe care sunt obligațiile care le revin. CJAS și Fiscul au impus retroactiv debite și accesorii, deși niciodată nu au venit cu o notificare, așa cum cere legea“, a declarat Dănuț Cega.
