19.8 C
Craiova
vineri, 26 aprilie, 2024
Știri de ultima orăLocalDoljPădurea-fantomă de la Mischii

Pădurea-fantomă de la Mischii

650.000 de euro au fost investiți pentru împădurirea a 114 hectare de terenuri degradate în comuna doljeană Mischii, în cadrul unui proiect național finanțat prin AFM. După patru ani de contract, pădurea există doar pe hârtie. Puieții replantați pe o parte din suprafețe sunt înghițiți de vegetație, lucrările au fost sistate, iar responsabilii ridică din umeri.

Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) a alocat în 2009 peste 100 de milioane de lei (22,8 milioane de euro) pentru „Programul de îmbunătățire a calității mediului prin împădurirea terenurilor agricole degradate, reconstrucția ecologică și gospodărirea durabilă a pădurilor“. 28 de consilii județene din România au devenit coordonatori locali în acest program, suma maximă care putea fi aprobată pentru un proiect de împădurire fiind de cinci milioane de lei. Consiliul Județean (CJ) Dolj s-a numărat printre coordonatorii înscriși în program și a propus lucrări de împădurire a terenurilor degradate în „Perimetrul de ameliorare Mischii“ (114 hectare), costurile fiind estimate la 1,95 milioane de lei (fără TVA). Contractul de execuție a fost atribuit către Meke Forest SRL Cârcea (8 octombrie 2010), în urma unei licitații publice la care s-au înscris trei firme.

„Cineva ar trebui să răspundă“

După patru ani de contract și investiții de peste 650.000 de euro, pădurea de la Mischii există doar pe hârtie. Primarul localității Mischii, Gheorghe Popa, acuză autoritățile de eșuarea proiectului. „Toate aceste văi și râpe ar fi trebuit să fie o pădure. Știu că a fost desemnată câștigătoare o firmă care nu făcea dovada că are experiența necesară pentru a planta peste 110 hectare. S-au început lucrările în toamna lui 2010 și au fost continuate în primăvara lui 2011. Au durat foarte mult, pentru că firma câștigătoare nu avea forță să le realizeze. În 2011 și 2012 a fost secetă și calamități, pentru care s-au primit bani. Din informațiile mele (nu am acces la acte, deși sunt beneficiar), s-au cheltuit peste 1.000.000 de lei, iar rezultatul este zero. Cred că cineva ar trebui să răspundă pentru cheltuirea acestor bani“, ne-a declarat primarul.
Potrivit unei informări făcute de responsabilii din cadrul CJ Dolj, în contul acestui proiect au fost virate până acum peste două milioane de lei (460.000 de euro) pentru servicii și lucrări (proiectare și execuție). AFM a virat 1,6 milioane de lei, iar CJ Dolj o cofinanțare de 430.000 de lei. Toate părțile implicate susțin că firma Meke Forest SRL a plantat puieți pe întreaga suprafață de 114 hectare, lucru probat prin procese-verbale de recepție.
Explicația pentru faptul că pădurea nu există: calamitățile din 2011. Printr-un referat întocmit de Inspectoratul Teritorial pentru Regim Silvic și Vânătoare (ITRSV) Râmnicu Vâlcea, Ministerul Mediului și Pădurilor (MMP) a aprobat alocarea a 1,3 milioane de lei în contul calamităților, pentru reîmpădurirea suprafeței afectate. Autoritățile locale spun că banii de la MMP nu au mai venit, motiv pentru care firma ar fi plantat puieți din fondurile proprii.

Pădurea este „în conservare”

În iunie 2013, Meke Forest SRL a înștiințat CJ Dolj că nu mai poate continua lucrările din cauză că nu s-au plătit facturile restante. Reprezentanții CJ susțin că în perioada 2013-2014 au făcut numeroase adrese către minister pentru virarea fondurilor aprobate pentru calamități (1,3 milioane de lei), fără a primi vreun răspuns. Beneficiarul are de decontat lucrări de 850.000 de lei (190.000 de euro). Puieții care se pot zări în iarba de pe dealurile satului Mlecănești ar fi fost plantați pe suprafețele declarate calamitate în 2011. Marian Mechenici, reprezentantul Meke Forest SRL, susține că a dat în judecată CJ Dolj. „Suntem în proces cu CJ Dolj din cauză că ei nu pot plăti banii pentru calamități. Firma o duce foarte greu, iar CJ mi-a distrus munca. Eu am fost cel mazilit în acest proiect. Putea să fie un contract tripartit (AFM – CJ Dolj – Meke Forest), dar există două contracte: unul de finanțare (AFM – CJ Dolj) și unul de execuție (CJ Dolj – Meke Forest). Contractul spunea că banii se virează în cel mult cinci zile de la primirea lor în cont din partea AFM“, a precizat Mechenici. Administratorul Meke Forest SRL mai susține că proiectul este „în conservare“ la ora actuală. „În 2011 s-au calamitat o parte din suprafețe. S-au refăcut, s-au făcut aceleași lucrări și s-a facturat iarăși. Nu s-au mai încasat banii. Proiectul este, impropriu spus, în conservare. Mi-au făcut o adresă cei de la CJ Dolj să continui lucrările. Eu vreau să le continui, dar nu mai am resurse“, a mai spus Marian Mechenici. Potrivit acestuia, în 2011 au fost declarate calamitate 70 de hectare din cele 114 prin care s-ar fi plantat puieți. Primăria Mischii a cerut explicații AFM în legătură cu derularea programului de împădurire, dar nu a reușit decât să obțină promisiunea că instituția „depune toate eforturile necesare derulării în bune condiții a contractului de finanțare nerambursabilă“.

AFM susține că nu a primit documentațiile

La solicitarea GdS, AFM și-a spus punctul de vedere în legătură cu proiectul de la Mischii. Instituția amintește că beneficiarul a declarat stare de calamitate în 2011, pierderile fiind constatate printr-un proces-verbal vizat de ITRSV Vâlcea. „În prezent, proiectul nu este finalizat, iar beneficiarul nu a primit finanțare, pentru aceasta fiind necesară refacerea plantației în urma calamității, precum și înaintarea către AFM a unei documentații în acest sens“, se arată în răspunsul AFM.

Vinovații fără vină

În mai 2014, Primăria Mischii a primit din partea CJ Dolj o adresă în care se face radiografia acestui proiect de împădurire. Pe de o parte, CJ Dolj afirmă că a cerut prin mai multe adrese cei 1,3 milioane de lei pentru calamități de la AFM, dar fără rezultat. Pe de altă parte, CJ susține că Meke Forest SRL este obligată în continuare să finanțeze o serie de lucrări și că nu se face vinovat de nerealizarea proiectului. CJ aruncă responsabilitatea și asupra CL Mischii, care este asociat în proiect și trebuie să găsească alte surse de finanțare în cazul în care banii de la AFM nu mai vin. 

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS