http://www.youtube.com/watch?v=-tz-tsq3yTE
Pe tronsonul Rânca – Obârșia Lotrului de pe Transalpina, închis de la 1 noiembrie 2013, circulația este încă restricționată, deși drumul este practicabil. Zeci, poate chiar sute de persoane circulă zilnic pe cel mai înalt drum din România, majoritatea majoritatea fiind turiști veniți să vadă frumusețea peisajului. Aceștia cred că decizia autorităților de a ține închisă porțiunea respectivă de drum este neîndreptățită și consideră că acestea suferă de „lene“, dar și de nepăsare, drumul nefiind protejat cu parapete sau plase. Cine circulă în această perioadă pe tronsonul în cauză o face pe propria răspundere.
Pe Transalpina, între Rânca și Obârșia Lotrului, trec zilnic zeci, poate chiar peste o sută de mașini, tractoare, camioane, biciclete și motociclete. Deși tronsonul figurează ca fiind închis până pe 15 iunie, turiștii nu se întorc din drum, pentru că văd cu ochii lor că drumul este practicabil. Cu excepția câtorva porțiuni acoperite de puțină zăpadă sau pietre căzute de pe versanți, drumul este – cum zice românul – lună. Lipsesc, însă, parapetul de pe marginea drumului și plasele care ar trebui să țină stâncile la un loc. Asta pune în pericol viața oricui tranzitează zona, indiferent dacă drumul este sau nu închis. Am mers pe acest tronson pentru a vedea care sunt, realmente, condițiile de drum.
„Ia uitați ce turiști avem: numai câini“
În Rânca, la câteva minute distanță de zona închisă, s-au oprit să lege panglici doi obișnuiți ai drumului, pentru a promova un eveniment sportiv. Tronsonul Rânca – Obârșia Lotrului, văzut de pe coama motocicletei, este practicabil, spun cei doi colegi. Din pricina drumului închis, turismul are de suferit, singurii care mai vin prin zonă fiind… câinii. „Drumul este cu zăpadă pe alocuri, viscolită, iar ca să treacă oamenii cu oile la munte, l-au desfăcut cu lopețile, pentru că autoritățile nu le-au dat voie. Au zis că nu se poate așa ceva, că e închis. Pentru autoturisme este practicabil, e foarte bun drumul, se poate circula destul de bine. E asfaltat aproape sută la sută, mai sunt unele locuri unde ar trebui să se umble – la podețe, la parapete -, dar asta nu ar fi o problemă dacă autoritățile s-ar implica. Sunt anumite zone care nu sunt protejate. Ca să nu-și asume riscurile, autoritățile se disculpă cu treaba asta: nu-i dau drumul. E închis. «Drum închis». Simplu ca bună ziua. Dar drumul e practicabil, stațiunea e destul de frumoasă. Din cauza asta nu vin turiștii, că mulți zic că e închis. Și cabanele… Ia uitați ce turiști avem: numai câini. Asta e Rânca“, explică Gabi Giurcă, unul dintre motocicliștii care va participa la întâlnirea Enduro Rânca Hard & Hobby.
Pe parcurs, pe drum au apărut mici impedimente: pietre care căzuseră de pe versanți pe mijlocul drumului, dar și straturi de zăpadă. Gheorghe Dura, cu scuterul parcat lângă „bariera“ din piatră de la începutul tronsonului, a explicat clar că nu există motiv pentru care drumul să nu se deschidă. Cei care ar trebui să se ocupe de lucrările de securizare a zonei au dispărut, observă localnicul. „Drumul mi se pare mai bun după asfaltul ăsta care s-a făcut, dar acum văd că nu mai lucrează nimeni prin zonă. Mașinile trec, sunt pietre, se circulă, dar mai greu. L-au închis pentru că a fost zăpadă, dar acum nu mai are rost, pentru că se circulă. Pe unde și unde mai e câte o piatră, dar mai vin drumarii și mai îngrijesc. Se poate circula fără grijă“, povestește bărbatul.
„De lene nu l-au deschis. Ce mare lucru, bagă o freză, o perie…“
În spatele lui, coboară, cu tractorul, Emil. El vede paharul pe jumătate gol. O parte din drum este impracticabilă, pentru că bolovanii și zăpada nu sunt înlăturate și se circulă, în mare parte, doar pe o bandă. Ca mulți alții, trebuie să meargă pe acest traseu ca să aibă grijă de animale.
„Este impracticabil 50%, sunt bolovani, este zăpadă, tot zic că îi dau drumul. E o singură bandă de mers. Tot zic că îl fac, că se apucă de el, dar nu avem ce face, că avem animale, avem nevoie să circulăm pe el. Nu pot să îl închidă când vor ei. Se zice de un an-doi că îl termină, dar sunt parapetele în drum, degeaba. Cum să mai lucreze dacă s-au furat banii? Drumul e neterminat. Depinde de domnul prim-ministru, de domnul Victor Ponta, că e de la noi din Gorj. Dacă dânsul acordă fonduri și ne dă voie, se poate“, a explicat șoferul de tractor.
N-a durat mult până la următorul călător întâlnit. Această zonă a scos din casă mai mulți oameni veniți să vadă poate cel mai frumos drum din țară, deși lipsit de mijloacele esențiale de protecție: parapete sau plase. Alt șofer găsește că drumul este practicabil, iar micile porțiuni cu zăpadă și pietre pot fi curățate cu ușurință pentru a înlesni circulația. Numai că, spune el, lenea e mare. „Da, se poate circula. Cu atenție, dar se poate circula. S-ar putea face mai mult din partea celor de la Administrația Națională a Drumurilor. De lene nu l-au deschis. Ce mare lucru, bagă o freză, o perie – că sunt multe pietre căzute -, și gata, i-ar da drumul. Se poate circula. Oricare merge pe aici merge încet, că merge la plimbare, nu face raliu. Iar unde ar fi drumul mai îngustat sigur s-ar putea trece la mica înțelegere“, e de părere Florin Spătaru.
În căutare de piatră și peisaje
Nu doar turiștii tranzitează această porțiune de drum. Veniți cu camioane, pe marginea șoselei vezi oameni care încarcă de zor în remorci pietre de pe versanți sau lemne. Se feresc să vorbească prea mult. Nu vor să fie văzuți sau auziți, își fac „treaba“ în liniște în vârful muntelui, dar spun că drumul este practicabil, în ciuda faptului că e în continuare închis.
Același tronson a adus în zonă și turiști străini. Veniți din mai multe țări ca să vadă Transalpina din mașină sau de pe bicicletă, cei pe care i-am întâlnit s-au arătat mulţumiţi de ceea ce văd. Din vârful unui urcuș, un cuplu de polonezi coboară cu bicicleta. Și ei s-au lovit de lipsa elementelor de protecție.
„Drumul este liber, dar este periculos pentru că nu sunt parapete și nimic care să-i protejeze pe cei care circulă. Peisajul este minunat. Pe anumite porțiuni sunt pietre și zăpadă, cu bicicleta este ușor de mers, dar cu mașina este altfel“, crede Agnieszka, venită din Polonia pentru a vedea această zonă a României. Alături de ea este Sheban, soțul ei, care spune că drumul poate fi parcurs, cu puține dificultăți. „Da, cred că e un pic greu de mers pe el, dar nu imposibil. După cum vedeți, suntem aici, venim de la Obârșia Lotrului. Pentru noi drumul este bun, dar e mai greu pentru mașini“, explică bărbatul, referindu-se la siguranța circulației.
Nemulțumiri: trasarea drumului, indicatoare, gropi
La jumătatea traseului, Alvaro, venit tocmai din Columbia, a oprit să facă două-trei poze. El crede că drumul este mult mai bun decât cele din țara lui. „Conducem de aproximativ 600 de kilometri și, până acum, am mers foarte bine. Eu sunt din Columbia, iar aici, în România, drumurile sunt excelente. Sunt pietre pe porțiuni mici, însă drumul e foarte bun de mers pe el. În comparație cu drumurile din țara mea, condițiile sunt bune“, crede Alvaro. Tot pentru poze a oprit și Cornelia Cârstoiu. Ea vine din Petroșani și vrea să ajungă la Târgu Jiu, alegând să meargă pe acest traseu, chiar dacă este mai lung. Aici, însă, are parte de o surpriză. „Drumul este destul de OK, dar mai necesită anumite intervenții. Ar trebui trasat, e nevoie de anumite indicatoare, iar pe alocuri sunt unele gropi. Probabil că din cauza asta nu este declarat deschis. La granița între Hunedoara și Vâlcea mai necesită multe intervenții acest tronson. Autoritățile ar trebui să facă ceva. Probabil că banii s-au dat deja pentru acest drum, dar el este încă neterminat“, explică femeia.
La sfârșit, facem cale întoarsă. Ne întâlnim cu alți șoferi care merg înspre Obârșia Lotrului, indiferent de ceea ce arată indicatoarele: „drum închis“. Ei par să facă abstracție de acest lucru, la fel ca autoritățile care au uitat, mai ales, să încheie lucrările. Totuși, viața oamenilor este pusă în pericol la fiecare curbă de pe cel mai înalt drum din România.
Simona Milodin, Nicușor Gavrilă – studenți în anul I la Facultatea de Litere, specializarea Jurnalism, Universitatea din Craiova
